Carantina in spitale

la poarta, badigardu’, cu masca pe gura: unde mergeti?
eu: bunaziua, la dr. balea
el: la cine?
eu: dr. balea
el: in ce sectie?
eu: acolo (arat cu mana)
el: atunci mergeti

(ar trebui ca badigarzii sa fie rugati sa nu mai consume seminte in timpul programului, deoarece
– e scarbos pt noi trecatorii deveniti privitori
– dauneaza prestantei obiectivului pazit
– nu pot actiona in timp util in caz de pericol, deoarece au gura si mainile pline de seminte si coji de seminte
– exista pericol de alunecare pe cojile de seminte imprastiate pe jos
– nu este igienic
[…])

pe treptele sectiei, un alt badigard, isi coboara masca sub barbie si manaca seminte si sta la povesti cu o doamna care vinde raiati si alte chestii necesare prin spitale. nu stiu daca si doamna consuma seminte. cu mare grija, badigardul aduna cu pantoful cojile de seminte imprastiate pe trepte si le impinde jos, pe trotuarul din fata, impreuna cu 2-3 pahare de unica folosinta de la cafeaua bauta de careva pe ziua de azi si cateva ghemotoace de hartie. mai face cate o tura prin sectie, fara sa se opreasca din mancat seminte – cat timp este in cladire aduna cojile de seminte in pumn – ar trebui sa foloseasca masca de la gura pentru mana, astfel incat sa nu mai puna mana pe toate usile dupa ce a scuipat in palma coji de seminte; sau mai simplu, sa scuipe direct in masca (!)
tata vede badigardu cum mananca seminte si mizeria din jurul lui; impresia mea este ca a ramas socat cateva secunde, parca ar vrea sa spuna ceva, dar tace – poate ca ii e jena lui de lipsa de jena a badigardului.

Volksbank

ii rog sa nu isi mai parcheze masinile pe tot trotuarul;  de fapt pe toate trotuarele. trebuie sa cobor pe carosabil cu copilul in carucior si sa merg cu el pe mijlocul strazii (pe margine sunt parcate masinile volksbanb care nu au mai prins loc pe trotuar) pana in intersectie, unde daca am noroc gasesc putin spatiu astfel incat sa ajung la loc pe trotuar.
trece vreo luna, nimic.
dupa alte excursii pe mijlocul strazii revin la Volksbank si nervoasa il rog pe dl de la poarta sa cheme persoana responsabila cu parcarea masinilor. imi propune sa ma dea afara pana cand ma calmez; ma calmez fara sa ma dea afara, ocazie cu care dlui de la poarta i se pare oportun sa faca niste bancuri cu mine. ii dau buletinul, astept vreo jumatate de ora cu sara langa mine sa vina dl. responsabil.
vine dl. responsabil, il rog sa ii roage pe colegi sa parcheze masinile astfel incat sa ramana jumatate de metru ca sa pot trece si eu cu caruciorul pe trotuar; iar el imi spune CA SA II INTELEG SI EU PE EI CA NU AU UNDE SA PARCHEZE! asa ca IL ROG SA MA INTELEAGA SI EL PE MINE CA NU POT SA CIRCUL CU COPILUL PE MIJLOCUL STRAZII.
… si uite asa ne rugam unul pe altul …
pe trotuarul de vis a vis de sediul lor, o masina volksbank zace de muult timp, are rotile desumflate si adancite in asfalt de cand nu a mai fost miscata. ii sugerez sa mute acea masina ca sa elibereze trotuarul, iar dl. ma consoleaza spunandu-mi ca in decembrie se va casa si o vor lua de acolo, urmand sa parcheze alta noua in loc!
FUCK!
asa ca sunt consolata, pana cand imi fac timp sa sun la politie sa rog politia sa imi faca niste loc pe trotuar, ocolesc!

by