in memoria Bunicii

N-a știi nimeni că m-am dus, numa or vedea că nu-s
Sus e cerul largă-i lumea, bine c-a-nfrunzit pădurea
Hai hai haidi haidi hai pe sub flori mă legănai pe sub flori mă legănai …

Ne cânta Bunica când eram copii.
Padurea e înfrunzită, duminică era verde crud și parfumată. Marți, Bunica s-a dus.
Ne-au rămas amintirile, cântecelele acestea, fețe de pernă vechi de zeci de ani și câteva farfurii pentru tort din sticlă albastră, cărți și vreo scrisoare cu sfaturi uitată într-o carte.
Și poze.
bunica

Pentru tine, Bunică, acum cântăm noi:

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Pauza

(Astăzi am văzut un pestioi sarind prin apa – o sa am noroc toată ziua?)
Sunt cea mai rapida din parcul asta; azi nu sunt colegii mei de alergat, dar de obicei ma întrec cu vreo 2 mosi; si ii întrec! Nu stiu daca si cea mai rezistenta, ca ii găsesc aici si ii las aici. Plec sa termin tura de taraiala in pas alert!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

n-are nici un sens …

Se pare ca este posibil ca atunci cand nu respecti reteta, in loc de o prajitura pe care tot internetul o lauda sa iasa un fel de mamaliga dulceaga; mai exista o sansa ca dupa ce se raceste sa i se schimbe gustul in ceva divin; sau pur si simplu, gustul acesta mamalidulceag sa il adore internautele gospodine (ma cam indoiesc!). Si cand te gandesti ca doar ce-am pus cu vreo 100g mai putin zahar si cu vreo 100g alte componente in plus …
Morala: intre mamaliga si prajitura sunt 3 linguri cu zahar si inca ceva.

 

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

astazi a fost ziua florilor!

Un baietel pe o bicicleta 12″ albastra, cu ochelarii de soare rosii ai mamei sau poate ai bunicii – daca ma iau dupa model, s-a oprit in fata bancii pe care stateam si picoteam la soare cu o carte in mana si cu ochii pe copii si mi-a impartit din cosuletul de la bicicleta un capatel de floare galbena: Astazi e ziua floriloor!
L-am urmarit cu privirea zambitoare cum porneste mai departe pe bicicleta lui albastra.
In cosulet erau mai multe capete de flori galbene. S-a oprit in dreptul fiecarei banci si a impartit cate o floricica galbena pentru fiecare: femei, barbati, copii, tineri sau batrani … si multe priviri surazatoare il urmareau de-a lungul aleii.
Cand cosuletul s-a golit, a plecat din nou in padure si a facut plinul. A revenit si a continuat sa faca oamenii de pe banci sa zambeasca. Am mai zambit si eu o data!

20130406-175803.jpg

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather