Ken la bucatarie

I-am lasat pe copii cu mama, cand m-am intors, liniste si pace in casa, copiii in bucatarie mancau sandwich: corn scolar facut franjuri cu branza topita. Sara era sefa, se chinuia cu un cutit neascutit (din fericire!) sa taie felii din corn, apoi le ungea cu branza topita, muscau felia, muscau si din al 2-lea triunghi de branza.
– Ce faceti acolo?
– Mancaaam! Branza topita cu paine!
– Dar de ce nu mancati de pranz?
– Paiii … ca nu stim sa ne luam
– Dar sunteti singuri acasa? intreb mai mult in gluma
– Aaa, nu, dar bunica doarme bustean! Si ne era o foame groaznica!
– Si cum ati luat voi mancarea?
– Ne-am suit pe scaun si … stai putin. (Sara fuge in camera si vine cu un Ken) Si cu asta am tras branza. (imi arata cum!) Painea a cazut pe jos, asa ca am pus-o la loc in frigider si am luat cornul din ghiozdan.
– Hm, vezi ce bun e un barbat la casa omului, sa-ti dea o mana de ajutor acolo unde nu te descurci singura?
Ca urmare a acestei descoperiri, Sara a cerut urmatoarele de la Mosu:IMG_3529.JPG

 

 

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

bani pentru cadouri

– Mama, eu vreau de la Moș Crăciun păpușa Maia care crește.
– Ce să faci tu cu păpuși, ești destul de mare!?
– Mamă, e ultima dată când mai pot primi păpuși, apoi voi fi chiar prea mare!
– Mda, asta așa este. Maia care crește nu îmi place. Îmi place aceasta, Gotz, dar costă prea mult.
– Păi nu mi-o luați voi, mi-o aduce Moșul!
– Nici Moșul nu are bani; câteodată, părinții îi mai lasă Moșului bani ca să îi aducă copilului lor un cadou mai scump; de aceea unii copii primesc cadouri mai scumpe în timp ce alții primesc mai puțin – atât cât poate și Moșul, că sunt atâția copii …
– O să îi las și eu pușculița mea cu bani, numai să îmi aducă și mie vreo păpușă … pentru care îi ajung banii!

I-am propus să dea una dintre păpușile ei Moșului, să o dea unui copil ai cărui părinți nu au bani și poate că va primi la schimb una nouă. Pînă la urmă, Sara a spus că nu se poate despărți încă de nici o păpușă din cele vreo 4-5 pe care deja le are, așa că nu prea mai este loc de vreo a 5-a, a 6-a …ce să-i aducă Moșul oare?

 

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Omul cel bun de la teatru

Omul cel bun din Seciuan, in regia lui Andrei Serban, la teatrul Bulandra – va recomand sa il vedeti de cate ori aveti bani si timp. De mult nu mi-a mai placut un spectacol asa de mult, incat in timp ce il vizionez sa fac deja planuri cum sa il mai vad a 2-a oara; si peste 5 zile inca sa imi sune in cap replici sau voci din specatcol. Actiune sau simbolistica – dupa cum va plac piesele de teatru, emotii – pentru cei ce simt nevoia sa planga putintel; o tzara de injuraturi cat sa te transpuna in realitate, fara replici fortat vulgare, care plac atata publicului; muzica excelenta cu Raul Kusak, un muzician si improvizator de exceptie de-ti vine sa-l mananci! (N-am reusit decat sa mancam o omleta facuta cu mana lui, pe vremea cand ne-am indragostit de improvizatiile lui asa de tare incat l-am invitat la micul dejun dupa o noapte de chinuit pianul intr-un mod fantastic! nu-mi amintesc cum a fost omleta, eram inca in stare de soc muzical cand am mancat-o) Spectatori cu fite atat de mari incat asorteaza la costumul de gala o tigara electronica – si “vapeaza” fix sub nasul tau fumuri parfumate de nu stii de-s de la piesa de teatru sau de la nesimtit; puteti face abstractie de nesimtiti, teatrul va va absorbi.

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather