circuitul bolnavului în spital

Și ați venit să vă operați? Păi văd că mergeți pe picioarele dvs. Și merg mai departe. Vă schimbați și luați loc în salon până când vă chemăm. În ce mă schimb? Pijama. A! Veniți la electrocardiogramă, dați-vă jos o mânecă de la bluză. Vă punem de pe acum o perfuzie și Hai la sală. Nu mai țin minte drumul spre sală. Urcați pe masă. Băieeeți, băieți, nu mai veniți odată? Cheamă măi băieții ăia mai repede. Băieți? Unde băieți? Ce băieți așteptăm? Brancardierii. Vă punem pe brancardă, apoi vă adormim și apoi vă aruncăm pe masa de operație cu fundu-n sus. Mai scoateți-vă și cealaltă mânecă, așa. Și cum mă adormiți? V-am pus în perfuzie ceva să vă amorțească și apoi …. N-am mai aflat, s-a tăiat filmul! M-am trezit în zgâlțâieli, treziți-vă, sunteti bine? Da drrr drrr dârdâiam de mama focului și între 2 cuvinte mai adormeam 2 secunde. Încep să mă trezesc încet încet, simt cearceaful pe mine, prea pe mine, mă pipăi pe unde ajung, măi! parcă n-aș avea haine, bă, da! chiar nu am, zero haine. 2 pături peste mine, dar fără haine, mai pipăi mai mă uit, hi-hi! îmi găsesc tricoul. Tăiat. Restul hainelor le culege Cristi de pe jos când vine să mă viziteze. Vorba unei babe, maică ăia te-au violat sau te-au operat? (să știe femeia, că dacă e vorba de viol, să ceară și ea operație fără anestezie). Poate că și una și alta, mă îngrijorează acum și “băieți, băieți, nu mai vin băieții ăia” … or fi venit până la urmă?!
Și dorm și mă mai trezesc la înțepături și mă uit cu ochii mari și nevinovați la asistente sau la monitorul care bipăie continuu bip bip 99 100 98 97 89 BIIIIIIP 90 97 bip, cu perfuzia în mână și tubul de oxigen în nas. Mă mai trezesc și când personalul medical își comandă pizza și înghețată, apoi adorm și visez că mănânc.
De departe cel mai solicitant moment al zilei a fost – ca să vorbesc elevat – urinarea; mi-a solicitat întreaga putere de concentrare și autosugestie și orice alte puteri (nu) mai aveam. Adică vrei pișu, simți că ai face dar nu poți, nu poți și pentru că te doare spatele și pentru că ești în pielea goală și pentru că tre să stai în pat și să faci din poziția culcat într-un fel de oliță și pentru că o doamnă te păzește și privește atent și pentru că din nu știu ce motiv științific, așa se întâmplă după operații. Alternativa este sonda, care nu e cine știe ce plăcere, așa că am făcut un efort suprem și l-a final a fost 1-0 pentru mine!
Daa, plecarea din reanimare a fost grea, cred că m-au uitat în secție, nu mai era picior de om pe acolo. dezbrăcată și imobilă. apare doctorița anestezistă, tu nu pleci? păi aș pleca, dar cum? băieeeți, băieți, duceți-o pe fata asta la salon! dar eu sunt … goală, pe dinafară, adică (și pe dinăuntru!). o doamnă înfirmieră mă îmbracă, stați liniștită, aici înăuntru nu sunt băieți, doar înainte de operație v-au văzut dezbrăcată, aaa!, sunt liniștită, după operație mă văd dezbrăcată doar băieții de afară, de pe schele (că tot spitalul era în reparații, fără perdele).
și apoi am scăpat de la reanimare, pe targă, în lift, bruum la salon, din fericire am o colegă ce stă cu geamul deschis larg, nu pot să îmi deschid borcanul cu supă de la mama și mă ajută un domn măcelar care apoi mă privește mândru de el ori de căte ori ne intersectăm, budele sunt murdare, lumea e drăguță, apoi plec acasă.

ui’ ce faină eram, de mi-am făcut 4 poze odată, nu una:

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Podul de Alex

Alex e super tare. Se ridica in picioare si manute si face podul, asta nu facea cand am plecat. Acum nu mai poti sa-l lasi singur in pat ca sare, se catara, se ridica. In fund nu sta ca se fataie ca un verme si tot pe burta ajunge. Doar patutul il mai tine in fraie.

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Home again

Buna ziua, am revenit vie si pe picioare, cu ceva dureri, de la spital. Doctori draguti, asistente/ asistenti si infirmiere amabile. Domnul doctor mi-a dat si un pupic la plecare, bonus la operatie – si acum trebuie sa ne concentram sa te aducem la forma si greutatea pe care ar trebui sa o aiba o femeie la varsta ta! Cristi: de ce nu forma de la 20 de ani? He he he … Ia sa vezi cum arata o tanara de 35 de ani ca la 20 de ani … dupa 20 de ani.

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

6 luni

Alex are 6 luni astăzi, i-a ieșit și dintele 4, scrâșnește din dinți și roade orice. A zis baba ba ba – niște silabe noi, până acum era doar ag gggg gh ag. Se chinuie din răsputeri să se ridice în 4 labe.

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

de mâine, adio hernie!

mâine mă taie; m-am decis la chirurgii de la Colentina (chirurgii de la Colentina???!!!) sper să fi făcut alegerea bună! de haioși sunt haioși, spune tata că sunt și buni profesioniști, dacă totul merge bine, am dat lovitura! (mă rog să fie așa!)
se uită doctorii la mine, îmi sucesc piciorul la spate, mă apasă, mă trag – nu te doare? nu mă doare! dar ce oare? se uită la RMN: moaaamă ce ai aici, ditamai hernia, asta nu se dă jos decât cu cuțitul!!! noroc că mai schioapăt nițeluș când merg și că piciorul drept este mai subțire decât cel stâng, că altfel nu m-ar crede că-i RMN-ul meu (dar dacă nu e?) Doctorul îmi ciufulește părul, zic de ce îmi faceți așa? că așa se face cam când e de rău! îmi e și mie milă de tine! îmi zice. Doctori veseli, se întâlnesc pe coridor, tata, neurologul si chirurgul și încă un doctor, încep să zică bancuri, un moș vine la primărie, vrea să divorțeze, dar câți ani ai tataie? păi 107! și nevasta? 103. și voi acu v-ați găsit să divorțați? păi taică, am așteptat să moară copii, să nu îi supărăm!

deci, mâine mă taie … din nou! să fiu tăiată echilibrat, ca o balanță ce mă aflu; și pe burtă și pe spate!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

hernia mea de disc

șchiopa, șchiopa, am mai fost la un domn doctor cu super hernia mea, se pare că mă așteaptă cuțitul; acum, rămâne să aflu care este cel mai bun doctor, care este cea mai bună tehnică? cel mai bun este dl doctor Exergian, cea mai bună tehnică este cuțitul! în rest oricine altcineva m-ar opera – nu contează dacă nu este Exergian, celelalte tehnici sunt prostituție medicală. furnicăturile din talpa piciorului probabil că nu îmi vor trece, mușchiul se va reface dacă am noroc, orice operație are și riscuri – oricât de ușoară ar fi, oricât de bun este doctorul. până la operație tre să nu fac efort, cât mai puțin efort, cât mai mult întinsă, dacă nu, risc să îmi fie și mai rău

cu Sara și cu Alex nu știu ce voi face, chem bunicile în ajutor, toate bunicile!

 

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

vârsta întrebărilor continuă

– Tata, știi ce este o găină?
– Nu știu, ce este?
– Este o pasăieee, caie mănâncă bobițe, oameni și șoicei. (și viemișoi. pe viemișoi îi dă la ciocănitoaie. și gâme mănâncă. ce sunt gâmele? cevaa … ce mege piin iabă)
– Cum să mănânce oameni găina, Sara? ai văzut tu găini care mănâncă oameni?
– Păi e o găină sălbatică!

– Mama, ce înseamnă faching și ce de ce?

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

întotdeauna se poate mai rău!

de mult mă doare spatele – încă din tinerețe; am avut câteva episoade de durere de spate de nu m-am putut mișca din pat, dar de data asta este ceva ce nu mi-am închipuit ca m-ar putea lovi pe mine. am îmbătrânit, probabil…

așa că m-am procopsit cu o hernie de disc, a debutat cu o durere îngrozitoare în zona lombară, durere care a coborât în picioare – seara, la o gimnastică uzuală. dimineața, totul bine, durerea din spate trecuse, piciorul stâng e bine, dar piciorul drept varză, gamba mă doare, înțeapă, arde – ceva îngrozitor, iar talpa piciorului și degetele – amorțite. merg schiopa schiopa, nu pot să calc pe picior și mai ales nu pot să calc pe vârful piciorului drept, mă doare când stau jos, mi-e greu să stau în picioare, e îngrozitor culcat. antiinflamatoarele nu mă prea ajută, doar midocalmul face mușchiul gambei să se relaxeze cât de cât și implicit să nu mă mai doară asa de tare…

am făcut zilele trecute un RMN – interesantă chestie RMN-ul ăsta, tot felul de zgomote asculți, dacă nu ai știi ca e RMNul ai zice că extratereștrii încearcă să comunice cu tine! și pentru că nu reușesc încep să îți găurească capul cu un picamer și mai la final cu ciocanul: iaooooiaooopoiupoiupoiuiaoooiaooopoiu … pauza … țîc țîc … brrrrrrrrrr RRRRRR … pauza ….țîcîțîc țîcîțîc BUBUBUBUBUBUBU – așa, ca de vreo 10 minute. nu știu de ce nu au ceva de astupat urechile?! OK, deci am făcut RMN: o înșiruire de cuvinte științifice, iar pe înțelesul meu, hernie de disc uriașă

au trecut vreo 10 zile de la debut și sunt – aș putea zice – mai bine, adică nu mai este talpa așa de amorțită, nu mă mai doare gamba încontinuu și îngrozitor, ba chiar sunt momente când nu mă mai doare deloc, pot să mă ridic pe vârful piciorului drept; însă uitându-mă azi de dimineața așa, fără țintă, în jos, observ ca piciorul incriminat e mai subțire decât colegul lui – și studiez și mă deprim rău, e ca un băț, flutura carnea pe el, mușchiul e istorie.

deocamdată aștept părerile specialiștilor, mă taie sau nu mă taie, dar eu îmi vreau mușchiul înapoi!


Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather