Mie mama imi cumpara tot ce vreau

– Aaa… Ce ponei draguuut! zice cu vocea ei prea groasa o fetița înaltă, îmbrăcată prea elegant, in timp ce se scarpina in fund!
– Mai am multe jucării acasa! Mie mama imi cumpara tot ce vreaau! spune stapana, mai micuta, a poneiului dragut.
– Daa?! Si mie aproape la fel!

Si mamele: una eleganta si frumusica te trăzneste cu o voce plină si groasa de bărbat (biata!), cealaltă vorbește la telefon: „si de la ei a fost 5 insi, da-le naibi!”

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailFacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

am stalcit culoare mea preferata

Dimineata, pe trepte, un gandac din ala „de exterior”, mare si negru, cu cracii in sus, agitandu-se incetisor. Cu mare scarba il omor si ma scuz cum pot in fata Sarei ca am omorat o fiinta … sa vezi, ca nu avea ce cauta la noi la usa, ca imi pare rau da’ asa ii trebuie, bla bla, bla bla; Sara ma intelege: Mdaa …. culoarea ta preferata – negru …. Da’ nesanatoasa!

Sunt convinsa ca daca era roz Sara nu ma credea ca imi pare rau!

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailFacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

filozofie la coada usturoiului

Am intrat in buticu din scara blocului chitita sa iau usturoi, conform comenzii; am ales 2 capatani de usturoi moderate ca dimensiune si le-am pus pe cantar; o voce feminina plictisita de dupa tejghea a zis „2 lei”; am scos 2 lei si i-am intins in neantul de deasupra tejghelei si atunci incet incet de dupa cutiile cu alune si-a facut aparitia o cucoana; cu ochelari. Ia banii si incepe sa clickaie la cantarul cu usturoi pe el, modifica pretul care era pus aprioric acolo – 28 lei/ kg; „aaa… credeam ca sunt mai mari; capatanile; 1 leu 50” zice. Astept restul 50 de bani si ma intreb filozofic daca mi-o fi dat pretul dupa greutate sau dupa dimensiune; a capatanii; de usturoi. Ma uit cu curiozitate, tot filozofica, ce pret a pus: 20 lei/ kg. Cumva trebuie sa fie!
Imi iau moneda si usturoiul si multumita ca am economisit juma de leu, o iau inapoi spre usa; in drum, mi se lipsesc ochii de eticheta uriasa de la usturoi, bat-o vina! 16 lei/ kg. Stau vreo 3 minute si procesez o fi bine sa plec cu usturoiul asa cum e? sau poate e mai bine sa ii spun cucoanei ca a gresit pretul, nu de alta, dar sa stie si ea ceva? Alianta DA invinge si ma intorc 2 pasi pana la tejghea:
– scrie 16 lei/ kg.
– Cat?
– 16.
– CAT?!
Deja incep sa regret cei 2 pasi facuti inapoi, copiii tropaie pe afara nerabdatori … – 16!
– Ia dati-mi eticheta!
E clar, era mai bine inainte! (Incep sa inteleg vorba preferata a lui Cristi, mai binele e dusmanul binelui.)
– Poftiti!
Cucoana isi lipeste eticheta de nas, citeste vreo 73 de secunde si concluzioneaza „da, 16! stiti, s-o fi schimbat dimineata, ca era 19”. O cred, dar de unde 20-ul??
Introduce pretul corect la cantar: „1 leu 20”. Imi toarna 20 de bani in palma; scormoneste in cutia de pantofi dupa inca 10 bani „stati ca nu gasesc….” in timp ce eu stau cu mana intinsa neostoita. Nu plec fara banutul meu, dupa atata lupta pentru dreptate si adevar (desi pe limba imi sta un „nu-i problema, pentru 10 bani ….”) … il primesc si plec victorioasa cu 2 capatani de usturoi de dimensiuni moderate. Hm, ma intreb daca era bun cantarul?

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailFacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

n-am noroc la scaune, in iubire da (?)! (bla bla bla)

Am facut o excursie cu metroul, Pta Muncii – Aviatorilor si inapoi. Intre cele 2 etape, ne-am plimbat vreo 4 ore prin Herastrau (daa, frumos, soare, umbra, lume multa, biciclete, role sau skateboarduri, pestisori, leagane, inghetata – mizilic!).
In metrou, la dus, Alex era speriat si statea lipit de mine in bratele mele, in timp ce Sara statea pe un scaun langa noi, ocupand cu dimensiunile ei reduse doar jumatate de scaun. La prima statie, o tanti cu multe sacose, se repede sa se aseze pe cealalta jumatate de scaun. Pana sa ma dumiresc eu ce si cum (nu-mi venea sa cred!), doamna care tocmai se asezase pe scaunul liber de langa Sara se ridica si ii da locul femeii disperate, probabil ca a intuit inaintea mea ca daca nu o lasa pe aia sa stea ACUM!, o sa se aseze cu toate cele 6 plase peste Sara.
La intoarcere, Sara se aseaza pe un scaun din statia Aviatorilor, in asteptarea metroului, iar eu ma indreptam, cu Alex de mana, spre scaunele urmatoare. Apar un tip si o tipa, se infiltreaza pe langa noi si se aseaza pe cele 2 scaune libere de langa Sara. OK!
N-am noroc la scaune! Desi in parc, un porumbel insistent s-a cacat de 2 ori pe tricoul meu cu Metallica, dupa ce prima data a ratat! M-am ridicat sa plec de sub fundul lui, a plecat si el, probabil multumit cu 2 din 3!

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailFacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

baby girl

Stateam cu Vio la o barfa despre cum mai cresc copiii (acum poate si ea sa aprecieze pe propria-i piele!):
– Ai vazut ieri, cand ne intorceam din parc, un baietel de vreo 10 ani, s-a oprit in fata noastra si s-a uitat la Sara insistent.
– Da, da, am vazut …
Sara manca bomboane pe banca langa noi si se juca cu Grigore.
– Adica, chiar s-a oprit din drum, s-a dat jos de pe bicicleta, special sa o masoare pe Sara din cap pana in picioare, noua nu ne-a aruncat nici macar o privire ….
– DE PE TROTINETAAA!!! Era pe trotineta! ne corecteaza Sara, intre 2 bomboane.

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailFacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

cate putin despre fiecare

Alexandru a crescut mare!
Alexandru are deja o saptamana de cand nu mai foloseste pampers. Si totul s-a intamplat brusc! Ii mai punem noaptea sau in masina, dar de multe ori e uscat. Merge singur la olita sau la iarba/ copac (daca nu are olita) (in conditiile in care Sara si acum are nevoie de mine sa isi faca nevoile in tufe!). In prima zi fara pampers, eram intr-un magazin si mi-a spus: Mama, gaseste-mi repede o olita, ca vreau sa fac pipi! Acum suntem la etapa in care ne straduim sa il convingem ca daca ii trebuie caca pe drum, nu e musai sa isi dea pantalonii jos in mijlocul strazii si sa faca acolo unde se gaseste, dar cred ca asta va fii mai usor decat dezvatatul de pampers.

Sara traieste sanatos!
Sara si-a uitat hainele la tara.
– Pai bunica nu mi le-a pus!
– Dar tu ce faceai cand trebuia sa ti le asezi in geanta?
– Ma uitam la televizor!
– Vezi, asta se intampla cand nu te ocupi singur de treburile tale si stai sa te distrezi!
– Dar macar era un film sanatos! Era cu fructe!

Si … Cristi:
Dupa 2 zile de lipsit de acasa, caut farasul peste tot. Intr-un final, il intreb pe Cristi daca nu l-a vazut. Cristi se jura ca nu stie nimic despre el, apoi, suspicios: Doar nu ma banuiesti ca as fi maturat si mi-ar fi trebuit faras?

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailFacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Biciclistii

Alexandru merge foarte bine pe bicicleta, are ceva probleme cu direcția, dar face curbele corect, pune frână si mai important decât toate – este neinfricat!

20130502-134808.jpg

Sara a căpătat o bicicleta mai mare, pe care s-a suit după urlete si mofturi, dar încă ii este frica – e mai înaltă. Si ei ii place foarte mult sa pedaleze, dar e mai fricoasa si se acomodeaza mai greu.

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailFacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather