serbarea fluturelui

Aripile mele fluturesti, munca si creatia mea, au fost tarate fara menajamente pe podeaua salii de festivitati a gradinitei, udate cu lacrimi si manjite muci, frecate de pereti – in general neapreciate de fiul nerecunoscator (ii facusem chiar si antene din staniol dar nu a vrut sa le poarte!)

DSC03437

Am ajuns la 3 jumate la serbarea care incepea la ora 3 pentru ca am citit 3 jumate in loc de 3 de mai mult de 3 ori. Cand am ajuns acolo am constatat intamplator – pipaind floricica care pana atunci fusese in stanga si care acum se mutase pe dreapta – ca am tricoul pe dos si dupa o scurta evaluare a posibilitatilor de a umbla cu eticheta la vedere am decis ca mai bine nu si m-am schimbat rapid intr-un colt.
Alex a petrecut serbarea la picioarele scenei (deja pot spune ca de obicei!) admirandu-si colegele (mama, iti place de Anastasia?) sau plangand ca el vrea masinuta acum! si fara sa se urce pe scena – dupa ce din disperarea mi-am calcat pe inima si i-am promis ca daca se urca macar putintel pe scena ii cumpar o masinuta, deoarece la oferta de prajituri contra scena m-a asigurat ca lui nu ii este foame de prajituri!

DSC03438

 

(Am aflat si poezia lui Alex de la serbare, pe care, evident, nu a spus-o: “Nimeni nu-i ca mine, cu mandre buline etc etc” … si unde pui ca am nimerit si costumatia fara sa stiu poezia!!!)

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailFacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather