Exploratorii – ep. 1 – Solovan (aug 2012)

O excursie pe cinste cu toti pustii pe care i-am putut aduna – si cara. De fapt, n-a fost chiar asa de greu, caci Sara a mers tot drumul pe jos – si inainte si inapoi. Teo a venit tare din urma si-a alergat juma de drum pe jos! Alex ce-a mai tipat “eu iau in danta!” (eu vreau in geanta, adica in ruxac!), dar urcarea a facut-o 3 sferturi pe picioarele lui; nu-i vorba, la final cred ca il dureau mainile de cat s-a tarat agatat de mine! Tudor a cedat doar la ultimele sute de metri si, dupa ce a numarat vreo 3 milioane de stele, a cazut (brusc!) la datorie. Liviu a fost un ajutor de nadejde, a condus trupa – ma rog, ne-a cam ametit el cu miscarile haotice ale lanternei, dar am ajuns intregi pana jos, prin noaptea groasa.
Sara si Alex au avut curajul si bafta sa fie Bunicul cu ei si sa intre in pestera; asaa…la intrare, dar Sara a fost foarte incantata de pestera si cred ca mai ales de curajul ei.
Am facut tabara in varful Solovanului, intr-o livada de meri. Am explorat imprejurimile, am mancat mere si (cateva) prune, am facut focul (cred ca era loc de picnic! 🙂 ) si frigarui cu mere si friptura de porc pe jar, s-a tras la tinta folosind ca proiectile merele cazute pe jos, cine a putut s-a cocotat in meri, cine nu, a stat lungit la soare. Alex, foarte practic, se ducea cu marul pana langa tinta si il potrivea cu mana.
Intoarcerea conform traditiei familiei, noaptea, prin bezna cea mai adanca, preferabil pe un drum necunoscut sau macar – cum a fost cazul de data aceasta – de nerecunoscut. Alexandru si-a pierdut zuza (– eu nu am iuia!  – da unde iti este!  – e (si ridica din umeri) … ie la muntea, a mancat-o iupu!) si de atunci ne chinuim sa il adormim – nu ca nu am profita de ocazie sa il dezvatam de zuza, dar nu accepta el alta, decat pe aceea! (– du-te cumpa alta! ii dam alta, o arunca: – nu ie buna, altaaa!)
Au venit si ne-au recuperat cu masinile, in afara de Sara toti copiii dormeau.

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Nunta anului (2012)

Nunta Cristinei ne-a ambitionat sa ne ducem la Sighet, caci altfel poate ne-am fi intins pana la iarna: stai ca nu-i momentul, stai ca nu sunt bani, stai ca stai bine!
Forte frumos restaurantul hotelului Marmatia, il notez pentru urmatoarea mea nunta – daca  o fi cumva cazul!
Cristina si Alberto, impreuna cu blondina lor Eleonora, protagonistii evenimentului, in toata splendoarea lor.

Nanalu ne-a alergat toata nunta, caci noi eram ultimii la toate cele si trebuiam manati din spate :). Melinda e o bunica fericita, are o nepotica blonda si frumoasa si un nepotel zdravan!

Mama si tata, nasi:


Copiii s-au distrat de minunte, la concurenta cu adultii: leagane, iarba la discretie, muzica, baloane, verisori de prin toate colturile tarii, ba chiar lumii ….

– Sara, vino, sa vezi ce fata frumoasa este in poza aceasta!
– Ei, mama, eram eu! Nu ma mai recunosti?

Si ultimul, dar nu cel din urma, Domnu’ Pistolar!

Teapa, nu era pistolul, era pdaul (meu!, a tinut sa precizeze)

Who’s next? (in 2013)

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

fraiche air de Maramu’

Am reușit și anul acesta să ne luăm porția de Sighetu Marmației, deși, de când tot muncim să obținem autorizația de construcție pentru acoperiș, nu mai speram să plecăm pe undeva …
Bunica mică – în viziunea Sarei sau tăstăbuca – în limbajul lui Alex, este din ce in ce mai puțintică la cei 90 de ani împliniți anul acesta, dar “năravul” nu și-l schimbă: “aleargă” să mai facă vreo treabă, comandă cât mai poate și cui mai poate – acum a venit rândul strănepoților să asculte lecții de bună purtare. Nu știu cum a trecut o săptămână în viteză, căci n-am apucat să schimb 2 vorbe cu ea și nici cu alte rude de pe-acolo: sosit, nuntă, odihnit, munte, pregătit, sărbătorit tata, dormit, munte, zăcut, plecat!
Mi-a fost însă drag și doar să o văd pe buni; și pe restul neamurilor!
A fost plăcut că am reușit să ne adunăm toată familia, lucru care nu s-a mai întamplat de ceva timp: mama și tata, Anto cu Teo, eu cu Cristi si copiii, Iulia, Marius si Vio, Bog, Stef si Meri.
A fost plăcut că ne-am cunoscut și nepoții născuți în ultimul an sau prin alte țări, ne-am revăzut verii, pe unii dintre ei nu-i mai vazuserăm de ani buni în carne și oase.
A fost plăcut că am colindat munți împreună cu părinții și copiii, ca în vremurile bune când eram mai tineri cu toții cu vreo 10 ani și nu căram prunci în spate, ci ruxaci de 15 kile. Ultima dată când am fost la Creasta Cocoșului nu eram nici măritată, iar acum Sara a facut tot drumul până la Creastă pe picioarele ei. De Solovan nu mai zic, în sus și în jos a mers singurică, de la amiază până noaptea târziu.
A fost plăcut că am ajuns din nou la ziua lui tata – la Sighet, tradițional deja, cu bucate alese (de tata!) și muncite, cu certurile de rigoare, cu alergătură și petrecere de seara până noaptea cu unchi și veri; tata nu înțelege că chiar dacă ne-a bătut când eram copii, noi tot îl iubim Smiley emoticon.png .
Și după atâta plăcere, am plecat și spre casă, precum am mers și spre Sighet – cu trenul, doar că de data aceasta, surpriză! cușeta cu 4 paturi este vagon de făcut saună cu 3 paturi. Nu a mai fost plăcut!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather

Sighetu Marmației

Am ajuns chiar și la Sighet anul acesta, 12 ore de drum la dus, 12 ore și mai bine de drum la întors, și mâna gheară se făcu – la unii pe volan, la altele pe burtă, prin gropile de pretutindeni ale patriei.
Sara a avut stomatită înainte de plecare, febră mare, bube în gură, nu tu mâncare, cu greu băutură câteva zile, pipi azi la 2 si maine iar la 2, epuizant.
Am uitat cutia cu sandwichuri acasă la plecare, de la colțu străzii și până la Ploiești am bocit de dorul lor, apoi am adormit și m-am trezit un om nou, senină, odihnită, cui îi mai pasă de sandwichuri? – după atâtea zile de stres și nesomn, sandwichurile au pus capac, dar somnul l-a ridicat!

Bunica Mică are 88 de ani și zbârnâie:
Veișoii – Liviu, Tudor și deocamdată piticul deloc pitic! al neamului, noul Dragoș:

Un Nanal și un Culiț vorbesc cu Bunicu, gradina Culului din care am cules mere, Nanalu bea țuică că e bărbat și bea multă că e puternic, plimbare prin urzici si ne-urzici, mama bea apa cu țepi, dar Sara cu ne-țepi, pe Sara o cheama Maria și Cionoiu!
Urdă, caș și pâine bună = kilograme în plus!, la întoarcere îmi pun mâna pe burtă și mângâi și pipăi și am un șoc, Doamne, ce m-am îngrășat la Sighet!, apoi Hm, stai că sunt gravidă!
Gradina Morii, 5 pași pe Solovan, grădina Bunicii, piscina Nanalului, Nanalul Melindei, Ozi nu mai lăta!, pisica surdă cu un ochi verde și unul albastru și cu blana albă ca Albă ca Zăpada!

Am fost la Ocna Sugătag, mulțumim pentru masa familia Vlad, Sara a experimentat viața de câine, mama viața de bunică:
tata s-a bălăcit în piscina sărată:

Am tras o fugă la Săliște, ne-am autoinvitat la plăcintele verișorilor, să nu cumva să plecăm de la Maramureș fără să mâncăm plăcinte, chiar și de post, cu ciuperci sau cu cartofi, după cum vă place.
Aici Războinicul Liviu pe poziții:
Mimi și Tudor ecologiști păstrează planeta verde și plantează un buștean, îmi pare rău că nu am mai avut baterie să vedeți că în 10 minute era deja înverzit-înflorit:
Sara încântată plimbă căluții prin șatră:

Am tras o raită și prin Ieud, așa scurt, din Biserica din Deal până în Biserica din Vale, fără poze, că ăștia nu au WC public în Ieud, iar eu eram sub presiunea vezicii, care era sub presiunea lui bebe.

Apoi pelerinajul anual de la la mormântul lui bunicu, ne tragem în poze, Sara își face nas de puceluș:

La plecare, sub presiunile lui Cristi, am reușit să ne urnim la ora 11, spre mirarea întregului neam care plecase relaxat la treburile lui, cu credința că ne mai găsesc și la 2 după amiază să își ia rămas bun de la noi. Teapă!
După 10 opriri vreau cacaa! – v-am păcălit!, vomit – v-am păcălit și milioane de tiruri am ajuns și acasă ca să dau raportul!

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmailby feather