pe malul Izei:

Pe Solovan:

Valtoarea din Botiza:

Baia Mare:
observati jumate renovat, jumate cade

second hand cu pretentii
era plin cu varf Baia Mare de magazine cu diverse lucruri second hand, de la haine la cratite; cele jmechere din centrul vechi erau vintage, in centrul nou se numeau magazine cu haine de import, la piata era magazin de antichitati, dincolo de piata, in zona defavorizata, erau pur si simplu vechituri scoase la vanzare pe treptele FIECAREI case; ca la noi in fata blocurilor de la obor, isi mai scoate omul lucrusoarele de care se poate lipsi – am adus noutati, uite aci pe prosop: o papuse rujata pe toate fata si cu o mana atarnata, un ceas desteptator de cand era bunica fata si nu era cale ferata si se umbla cu treanca fleanca pana sus la tutuleanca, o priza folosita si scoasa din perete ca sa mai faca un ban de zile negre, un patent ruginit – 1 leu bucate, ia-le, ca toate merge!

turnul Stefan (de pe la 1450) si Biserica ortodoxa Sfantul Nicolae

raul Sasar, de-o culoare dubios de galbena:

colonia de pictori:

cafeneaua:

si in sfarsit, scopul vizitei:

Prin curtea bunicilor:

Saliste:

La Ieud:

Ziua lui tata:

by

Prima sarbatorire a Sarei, cu tortul vampir (bun tort, diplomat pliin de fructe; Sara a vrut cu ochi si gura, asa ca am improvizat):

baie de soare, baie in apa:

a 2-a sarbatorire a Sarei (au mai urmat inca 2!)

 

by

by

Sara a ajuns din fragedă pruncie la culmea înțelepciunii românești:
– Sara, trebuie sa faci asta!
– Laaasăă, că se poate și așa!

– Știi mama, betoionu e un coș de gunoi mai mare!

– Sara, tu ai morfolit zmeura așa?
– Nuu, ea a morfolit-o, bânzătoarea!

– Uita mama, m-am micuit să încap în cutia asta.

– Mama, vreau filmul cu steluța aia care strălucește tare, Martia.
– Care e ăsta?
– Ăla cu mațienii care au luat-o pe mămică.

– Am vorbit la telefon cu X și Y (n.r.: nu dau nume)
– Da? și ce făceau?
– Ăăăă… caca și pipi!
– Cum? așa, deodată?
– Nuu, X făcea pipi și Y făcea caca.

Fără să uităm veșnicurile de ce, de ce, de ce. Mama, de ce … Mamamamamama decedecedece!

În timp ce Alex zice: dadic DAADIC adiC  TICA TIKA toata ziua, ba chiar și în somn mai bagă câte un DADIC. Acum mai vorbește și alte cele, dar nu înțelegem noi. Şi de vreo săptămână a început să stea singur în picioare; de stat mai stătea, dar acum reușește şi să facă una-alta, fără să își piardă echilibrul – cum ar fi Bravo (adică aplaudă cu palmele întinse, de data aceasta), gesticulează, arată ceva cu degetul, nu știm ce, se joacă; își ține biberonul singur, doar că din când în când îl scoate să îl studieze și astfel varsă lapte pe el. Sara mergea mai bine la vârsta lui, dar oricum, merge și el de o mânuță, deși i se cam încurcă picioarele. Se chinuie să înfigă un cub în altul, dar mai mult de câteva secunde nu reușește să se concentreze. A devenit și el mămos, plânge să îl iau în brațe, nu mai trage la tata mai degrabă decât la mine. Deschide toate dulapurile, își prinde degetele, își dă cu ele în cap dar nu renunță; spre deosebire de el, Sara și-a prins degetele de 2 ori, iar apoi nu s-a mai atins de sertare. Acum Sara îl bate de îl rupe pe Alex, îi smulge jucăriile, îi da șuturi în gură, iar Alex urlă și se tăvălește pe jos de supărare.

Eu îmi rup spatele cu pruncimea și nu m-am învrednicit să găsesc o doamnă să mă ajute în casă. Ori că-s mofturoasă, ori că-s zgârcită, ori că altceva …

by