De Sfanta Maria, in toamna, nu i-am pregatit Sarei (si Maria) nici un cadou. Dar bunici, matusi – i-au adus cadou, asa ca Sara m-a intrebat ce i-am luat si eu. Prinsa pe picior gresit si putin agasata de intrebarea ei, ii raspund:
– Eu ti-am luat Ciu-ciu de ziua ta! Poftim! Si ii inting mana goala cu un Ciu-Ciu.
– Ciu-Ciu?? intreaba Sara nevinovata, luand nimicul de la mine din mana. Ce-i ala Ciu-Ciu?
– Ciu-Ciu este ceva ce iti imaginezi tu ca este, poate fi orice, daca vrei un cal, este cal, daca vrei inghetata, este inghetata. Si ii arat cum se foloseste Ciu-Ciu-ul.
Peste ore, Sara s-a laudat la toata lumea:
– Stii ce mi-a luat mama de ziua mea? si i se intinde un zambet pana la urechi… Un Ciu-Ciu!
Lumea casca ochii mari si nu stie daca e voie sa rada sau o sa ma simt eu prost. Dar Sara continua cu exuberanta:
– E super, poti sa faci ce vrei cu el! De exemplu, acum as bea un suc. Si scoate Ciu-Ciu-ul, deschide sucul si bea cu sete.

by