Am ajuns chiar și la Sighet anul acesta, 12 ore de drum la dus, 12 ore și mai bine de drum la întors, și mâna gheară se făcu – la unii pe volan, la altele pe burtă, prin gropile de pretutindeni ale patriei.
Sara a avut stomatită înainte de plecare, febră mare, bube în gură, nu tu mâncare, cu greu băutură câteva zile, pipi azi la 2 si maine iar la 2, epuizant.
Am uitat cutia cu sandwichuri acasă la plecare, de la colțu străzii și până la Ploiești am bocit de dorul lor, apoi am adormit și m-am trezit un om nou, senină, odihnită, cui îi mai pasă de sandwichuri? – după atâtea zile de stres și nesomn, sandwichurile au pus capac, dar somnul l-a ridicat!

Bunica Mică are 88 de ani și zbârnâie:
Veișoii – Liviu, Tudor și deocamdată piticul deloc pitic! al neamului, noul Dragoș:

Un Nanal și un Culiț vorbesc cu Bunicu, gradina Culului din care am cules mere, Nanalu bea țuică că e bărbat și bea multă că e puternic, plimbare prin urzici si ne-urzici, mama bea apa cu țepi, dar Sara cu ne-țepi, pe Sara o cheama Maria și Cionoiu!
Urdă, caș și pâine bună = kilograme în plus!, la întoarcere îmi pun mâna pe burtă și mângâi și pipăi și am un șoc, Doamne, ce m-am îngrășat la Sighet!, apoi Hm, stai că sunt gravidă!
Gradina Morii, 5 pași pe Solovan, grădina Bunicii, piscina Nanalului, Nanalul Melindei, Ozi nu mai lăta!, pisica surdă cu un ochi verde și unul albastru și cu blana albă ca Albă ca Zăpada!

Am fost la Ocna Sugătag, mulțumim pentru masa familia Vlad, Sara a experimentat viața de câine, mama viața de bunică:
tata s-a bălăcit în piscina sărată:

Am tras o fugă la Săliște, ne-am autoinvitat la plăcintele verișorilor, să nu cumva să plecăm de la Maramureș fără să mâncăm plăcinte, chiar și de post, cu ciuperci sau cu cartofi, după cum vă place.
Aici Războinicul Liviu pe poziții:
Mimi și Tudor ecologiști păstrează planeta verde și plantează un buștean, îmi pare rău că nu am facut poza să vedeți că în 10 minute era deja înverzit-înflorit. Sara încântată plimbă căluții – de plus – prin șatră

Am tras o raită și prin Ieud, așa scurt, din Biserica din Deal până în Biserica din Vale, fără poze, că ăștia nu au WC public în Ieud, iar eu eram sub presiunea vezicii, care era sub presiunea lui bebe.

Apoi pelerinajul anual de la la mormântul lui bunicu, ne tragem în poze, Sara își face nas de puceluș:

La plecare, sub presiunile lui Cristi, am reușit să ne urnim la ora 11, spre mirarea întregului neam care plecase relaxat la treburile lui, cu credința că ne mai găsesc și la 2 după amiază să își ia rămas bun de la noi. Teapă!
După 10 opriri vreau cacaa! – v-am păcălit!, vomit – v-am păcălit și milioane de tiruri am ajuns și acasă ca să dau raportul!

by