Nu stiu ce parere au ceilalti grasi despre ei, dar eu ma simt de parca eu nu as fi eu, de parca eu as fi eu intr-un ambalaj urat, nu ma plac de loc, nu ma impac deloc; da, atat, nu ma impac! Asta nu inseamna ca fac ceva ca sa nu mai fiu grasa, nuuu, doar nu ma impac si sufar … pana acum, in tacere.
Mi-a povestiti mama, ca din 7 frati cati suntem, doar cat a fost gravida cu mine ii era foame intr-una, trebuia sa isi imparta sandwich-ul in multe bucatele ca sa ii ajunga toata ziua, sa ii dea impresia ca mananca. Deci sunt predestinata, la ce bun sa ma mai lupt cu soarta, ha, ha? In copilarie am fost cam .. dolofana, de pe la 14 ani am inceput sa cresc in inaltime si sa se mai spele grasimile, munte, bicicleta, alergare, cate o cura de slabire criminala cand credeam ca sunt prea grasa (a se citi vreo 58 de kg) si asa am ajuns pana la nunta cu mai putin de 60 de kg, plangandu-ma ca sunt grasa. Si m-a pedepsit Dumnezeu, daca atunci eram grasa, acum sunt de-a dreptul obeza!
Cand am fost gravida cu Sara, prima perioada de sarcina am avut niste greturi oribile, vreo 3 luni am scos din mine tot ce am mancat si totusi, dupa nastere, aveam cu 100000 de kg mai mult decat inainte, cam cu 10 mai mult decat am acum …. Bine, dupa ce a trecut greata am compensat cu dulciuri, cu dulciuri, cu multe dulciuri, zi si noapte, fara odihna.
Acum mi-e greata si mi-e somn, dorm noapte, dimineata, la pranz si seara, dorm si ma trezesc obosita, imi e greata, trebuie sa mananc, mananc, imi e somn, trebuie sa dorm, dorm si intre doua puiuri de somn mananc si intre doua mese dorm! Complicata viata, nu am nici o secunda libera! Cand reusesc, ma tarasc cu Sara pana in parc, unde zac ametita pe o banca, cascand si rontaind, chinuindu-ma sa nu adorm si sa nu vomit.
Si am primit cantarul minune, care te baga in depresie daca te cantaresti cu picioarele goale: de exemplu pe mine m-a anuntat ca am Fat mass (nu zic grasime, ca suna … ordinar!) undeva aproape de jumatate din greutate; deci daca nu as fi grasa …. as fi chiar foarte slaba!

by