Sara Maria, 4 ani

Si am ajuns si la 4 ani si 3 saptamani de Sara Maria.

Slaba – se invarte in jurul a 14 kg, scartaita mai departe – dar draguta – si la propriu si la figurat. Desi il bruscheaza pe Alex, il iubeste si are grija de el, il invata cantece, sa deseneze si muulte prostii; Alex e ochi si urechi la Sara, tot ce face ea, repeta si el.
A primit de ziua ei o papusa sa ii tina locul Leonorei pierdute, dar se pare ca nu este chiar asa de indragostita de ea ca si de prima. E pasionata de printese si balerine, de rochii – mai ales cele care se invart, de lucruri care sclipesc (of!), in casa sau la plimbare obligatoriu in rochie sau in gramezi de batice prinse de ea in tot felul de feluri; toata ziua danseaza. Ii plac povestile la nebunie, inventam impreuna tot felul de povesti sau le modificam dupa gustul nostru pe cele pe care le stim deja. Ah, si teatru, tot timpul trebuie sa punem in scena vreo poveste – cel mai des Algăzăpada (inca mai zice asa) sau Hansel si Gretel. Ii place natura, lucru care ma bucura tare, ii place la tara, ii place la munte, ii place cu cortul, ii place sa deseneze si sa picteze – a inceput sa faca desene inteligibile.

Anul acesta am avut curajul sa ne caram cu tot calabalacul la tara sa o sarbatorim – bine, manati si de canicula nemaivazuta din Bucuresti si a fost bine, copiii s-au distrat, chit ca eu eram terminata dupa un weekend de petrecere. Sara, dintr-un motiv necunoscut – eu banuiesc ca de emotie – a fost cam botoasa si mai scartaita ca de obicei.
Cortul a fost marea atractie a zilei pentru pusti. S-au pictat, au gospodait, s-au jucat prin gradina – i-a antrenat Laurentiu, s-au indopat, au sarbatorit. Cu tortul a fost o poveste mai complicata, dar pana la urma i-am dat de capat!

La mulți ani, dragă Sărățică!

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailFacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Cu cortul la mare

Ne-am petrecut o saptamana cu cortul la Marea Neagra, Venus, Camping Palace – de cand asteptam sa ma reintorc la cort!! N-a fost chiar Vama Veche, dar placut.

Pentru cei interesati, campingul este destul de OK, are paza la poarta, se intra cu bratara pe mana si cu ecuson la masina – in 7 zile nu ne-a disparut nimic, dar nici nu am lasat lucruri pretioase in cort.
Curatenie OK, se poate si mai bine – noi ne-am cazat in capatul campingului, gard in gard cu Herghelia Mangalia, de unde daca ne uitam atenti vedeam locul unde se colectau gunoaiele; dar preferam sa ne uitam in alta directie, spre herghelie, sa admiram caii harjonindu-se, dar in cea mai mare parte ne uitam dupa copii.

In timpul saptamanii am fost singuri in zona, astfel incat mi-am permis sa ma plimb cu cortul de sub un copac sub altul, cautand umbra ideala, spre disperarea lui Cristi. Dupa 2 mutari am devenit experta, astfel incat l-am mutat singura cat timp Cristi a lipsit, in numai 10 minute – cu tot cu scosul si bagatul cuielor, pe un vant cumplit! La sfarsit de saptamana s-a aglomerat, dar noi tocmai ne terminaseram sejurul; oricum, lumea era linistita, cu mici exceptii maneliste care s-au carat rapid. Era chiar si o gasca uriasa de tigani cu jeepuri si cu tiganci cu port traditional, care facusera masa mare, dansau si se veseleau, dar in limitele decentei.
Numarul de bude mi s-a parut cam mic pentru numarul de corturi, dar de fapt nu am stat niciodata la coada la WC sau dus; se face curatenie destul de des astfel incat toaletele aratau decent – spun decent pentru ca pana la a stralucii mai era ceva, dar nu erau murdare – decat daca nimereai chiar dupa vreun nesimtit! Sub ochii mei un domn a schimbat o para de dus sparta si a reparat cate ceva pe ici pe colo. Si apa fierbinte, prea fierbinte, la orice ora.
Distanta pana la plaja/ mare nu e chiar mica – in jur de 15 minute cu 2 copii mici de mana, mai rau este ca daca nu pleci/ intorci la ora potrivita, te topeste soarele pana acolo. Daca nu ai copii de tarat dupa tine, scapi mai usor!
Au loc de joaca pentru copii, gratar, mese unde poti manca ce ti-ai adus de acasa, au si o mica terasa unde servesc mancare si bautura. Mai multe despre alternativele de distractie in camping nu stiu, decat ce am vazut in trecere, caci nu ne-a interesat.
Pretul accesibil – 45 lei/ zi pentru cort+masina+2 adulti. Curentul era 10 lei/ zi dar ne-au zis ca pentru incarcat telefoane/ laptopuri nu este necesar sa platim.
Una peste alta noi ne-am simtit bine, copiii au fost sanatosi tot timpul, eu m-am umplut de bube de la epuizare, Cristi a jucat chiar si ping-pong si marea a fost super – primele zile cu valuri si ultimele ca balta!

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailFacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Alexandru

Cand ine tata? Cand ine tata? Aide mama, aide! si ma ia de mana.
Unde?
Tata!
Vorbeste copilul asta, ceva de speriat. Daca Sara spune ceva, repeta imediat dupa ea, doar ca pocit.
Acum 2 saptamani zicea doar cand tata?, acum e deja evoluat, avem si predicat.
De vreo 2 zile isi foloseste si numele lui, Aie, pana acum nu voia sa zica.
Nu-mi piace, nu viau, nu-mi da, nu-mi spune … cam acestea sunt preferatele.
Daca ii spui sa nu faca ceva, rade poznas si face mai abitir; il bati – nu-l deranjeaza, il iei – urla si se tavaleste. Ce n-a facut Sara in 4 ani, a facut el din belsug in 20 de luni: se catara, se arunca din diverse locuri, se da cu capul de toate cele, cotrobaie, umbla unde nu este voie, darama, varsa, sparge, rastoarna – e ca taifunul!

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailFacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Orice, numai ceapa nu!

Maia discuta cu Sara despre cat de mofturoasa este Sara, cum ei nu ii place mancarea, iar lui Alex ii place si mananca orice ii dai (ceea ce fie vorba intre noi nu mai este adevarat!). Si deodata intra in discutie si Alex care se juca linistit intr-un colt:
– Nu bun ceapa! Nu bun ceapa! Nu-mi place ceapa! (cu exceptia faptului ca pronunta cumva „tzapa”).

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailFacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Inghes-inghes!

Eforie Nord NU si NU, din nou. Plaja ingusta si aglomerata. Mi se pare aberant sa te duci la mare sa te oblige sa faci plaja pe sezlong de plastic. Si daca nu-ti place, du-te sa te inghesui pe 5 metri patrati sub capu zidului statiunii, impreuna cu ceilalti saraci care n-au cinspe lei sa dea pe-un plastic sau ciudatii carora pur si simplu le place sa ii zgarie scoica pe fund – auzi tu!
Din inghesuiala din Eforie Nord ne-am ingropat pe autostrada: acum masuram autostrada cea noua cu 1 m/ minut. Evident toti jmecherii depasesc pe banda de urgenta. Dar Leo cu autocaru s-a pus pe 2 benzi si pentru vre-un sfert de ora le-a incurcat socotelile; pana cand s-a ambitionat sa nu-l lase pe-un suparat sa treaca si i s-a stricat jucaria; dar macar suparatul a ramas sa-i miroase esapamentul o perioada!
Un baiat se da cu rolele printre masini. Pe margine din loc in loc, Dacii vechi incurca traficul de pe banda de urgenta, cu capota deschisa si pasagerii tristi pe gard. Cate unul merge agale pe langa masini cu tigarea in gura. Motociclistii se descurca si ajung primii acasa.
Inghes-inghes ne apropiem, mai avem 200km, am facut 20, in vreo 2 ore…. Noroc ca pustii dorm bustean.

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailFacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

La mare, la ping pong

Ne-am oprit la Eforie Nord sa facem pauza de ping pong pana se retrage soarele nitelus ca frige de arde. Nici o saptamana fara ping pong! – asa ca va pleca si Cristi fericit spre casa ca nu si-a irosit o saptamana din viata doar pentru relaxare, balaceala, crescut copii…

Sara si Alex fac plaja in subsolul hotelului Acapulco, pe mocheta groasa, la umbra stalpilor dintr-o sala care pare un bar.

Eu iau notite.

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailFacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Bau! Ca vine maneaua!

Manelistii au venit la camping cu 2 Solenza scartaind la fiecare pas si isi striga ceva peste capetele noastre dintr-o masina in alta, se opresc langa gramada de gunoi, primul lucru dupa ce dau drumu la manele in masini este sa se duca la prize si sa puna statia in functiune, ca sa cante maneaua mai cu spor; aproape in acelasi timp cu maneaua se porneste si focul pentru gratar. Noi am plecat la baie si pe seara manelistii disparusera, cred ca au venit doar sa ne sperie.

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailFacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Mare atractie, Marea

Copiii ar sta numai in apa, chiar si Alexandru care la dus urla cand il speli pe cap incaseaza valuri in gura, nas, in ochi sau in urechi fara sa cracneasca, ba chiar cu bucurie. Au invatat amandoi sa se foloseasca de colac si nu-i mai scoti din mare.
– Mama, sa nu ma tii in apa, sa ma lasi sa inot singura! … dupa ce in primele zile nu-mi da nici cum drumul la manaa!!!
– Chiacu chiacu. hai. tata. apa! (a se citi rar si apasat). Si il ia pe Cristi de mana si il trage in apa topaind.
– Da din picioare Alex!
– Nu-mi. zice. da! se inversuneaza Alex sa nu dea din picioare.
– Nu ma stropi, Alex! Si Alex incepe sa dea din picioare tot cu inversunare si sa rada. Catar frate!
Se tavalesc in nisip cu parul, cu botul.

(- Mama, am vazut un baiat mai mare care INCA mai avea putza! se minuneaza Sara.)

Cred ca e mare lucru sa iti tii copiii o saptamana la mare doar afara toata ziua si noaptea dormit in cort. Sanatate curata! Nu s-au racit, nu au facut vreo enterocolita … inca… ii calim!

 

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailFacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather