Nu am 102 ani, asa cum afiseaza siteurile de socializare. De vreo saptamana am 37 de ani. Si parca ma simt o tzara mai tinerica decat acum jumate de an! Am inceput insa de ceva vreme sa socotesc ca mai am de trait si de muncit vreo 20-15 ani, pana fac copiii mari …
Ca de obicei, am primit o gramada de cadouri; anul acesta, multe articole de infrumusetare, pesemne ca se vad totusi semnele batraneturilor! ma rog, vopsea de par am primit inca de acum cativa ani de la prieteni grijulii, dar cine are chef sa piarda timpul cu pictatul firelor de par? Sara, draguta, ma vrea mai frumoasa, se bucura cand ma fardez, rujez, cand am unghiile colorate, cand sunt imbracata in rochie – fooarte rar!  Si echipamente sportive de la sotul grijuliu cu silueta mea de invidiat – sa profite si el de acestea, la dublu: odata ca le foloseste pentru silueta lui si inca o data ca o sa aiba o nevasta si mai minunata (ha ha ha!). Mi-am dorit si am primit o chitara, gandesc ca nu am ales-o tocmai bine, caci pare-mi-se ca are un sunet bizar, dar asta e, daca ma interesez dupa ce achizionez, asa imi trebuie! Bine, nu conteaza ca nu stiu sa cant deloc, ca urechea mea muzicala interna nu prea ma ajuta sa invat usor si ca e destul de dureros sa iti storcesti degetele de corzi! Dar chitara e faina si imi sade bine cu ea in brate! Ma face sa par tanara, de la distanta … mare!

by