De eram cumva tocmai din satucul nestiut de lume Cucuietii din Deal si-un drum pana la Bucuresti imi era total peste mana, zau ca luam de la Pontagiator cei 100 de lei – sa-i am de-o inghetata, promiteam tot ce-si dorea, ma suiam intr-unul din miile de autobuze puse la dispozitie si mergeam la capitala sa vizitez minunea minunilor – Stadionul National. Apoi, puteam vota cu cugetul impacat cu cine imi placea mai mult si mai mult.
(La cum ne trateaza Pontagiatorul, nu cred ca-i mare bai sa zicem ca el si sa facem ca noi.)
Zic si eu! de fapt locuiesc la 10 minute stadion da’ zau daca l-am vizitat pana acum! E drept, nimeni nu mi-a dat 100 de lei ca sa fac asta!

by