Si am ajuns si la 4 ani si 3 saptamani de Sara Maria.

Slaba – se invarte in jurul a 14 kg, scartaita mai departe – dar draguta – si la propriu si la figurat. Desi il bruscheaza pe Alex, il iubeste si are grija de el, il invata cantece, sa deseneze si muulte prostii; Alex e ochi si urechi la Sara, tot ce face ea, repeta si el.
A primit de ziua ei o papusa sa ii tina locul Leonorei pierdute, dar se pare ca nu este chiar asa de indragostita de ea ca si de prima. E pasionata de printese si balerine, de rochii – mai ales cele care se invart, de lucruri care sclipesc (of!), in casa sau la plimbare obligatoriu in rochie sau in gramezi de batice prinse de ea in tot felul de feluri; toata ziua danseaza. Ii plac povestile la nebunie, inventam impreuna tot felul de povesti sau le modificam dupa gustul nostru pe cele pe care le stim deja. Ah, si teatru, tot timpul trebuie sa punem in scena vreo poveste – cel mai des Algăzăpada (inca mai zice asa) sau Hansel si Gretel. Ii place natura, lucru care ma bucura tare, ii place la tara, ii place la munte, ii place cu cortul, ii place sa deseneze si sa picteze – a inceput sa faca desene inteligibile.

Anul acesta am avut curajul sa ne caram cu tot calabalacul la tara sa o sarbatorim – bine, manati si de canicula nemaivazuta din Bucuresti si a fost bine, copiii s-au distrat, chit ca eu eram terminata dupa un weekend de petrecere. Sara, dintr-un motiv necunoscut – eu banuiesc ca de emotie – a fost cam botoasa si mai scartaita ca de obicei.
Cortul a fost marea atractie a zilei pentru pusti. S-au pictat, au gospodait, s-au jucat prin gradina – i-a antrenat Laurentiu, s-au indopat, au sarbatorit. Cu tortul a fost o poveste mai complicata, dar pana la urma i-am dat de capat!

La mulți ani, dragă Sărățică!

by

– Cand ine tata? Cand ine tata? Aide mama, aide! si ma ia de mana.
– Unde?
– Tata!
Vorbeste copilul asta, ceva de speriat. Daca Sara spune ceva, repeta imediat dupa ea, doar ca pocit.
Acum 2 saptamani zicea doar cand tata?, acum e deja evoluat, avem si predicat.
De vreo 2 zile isi foloseste si numele lui, Aie, pana acum nu voia sa zica.
Nu-mi piace, nu viau, nu-mi da, nu-mi spune … cam acestea sunt preferatele.
Daca ii spui sa nu faca ceva, rade poznas si face mai abitir; il bati – nu-l deranjeaza, il iei – urla si se tavaleste. Ce n-a facut Sara in 4 ani, a facut el din belsug in 20 de luni: se catara, se arunca din diverse locuri, se da cu capul de toate cele, cotrobaie, umbla unde nu este voie, darama, varsa, sparge, rastoarna – e ca taifunul!

by

Maia discuta cu Sara despre cat de mofturoasa este Sara, cum ei nu ii place mancarea, iar lui Alex ii place si mananca orice ii dai (ceea ce fie vorba intre noi nu mai este adevarat!). Si deodata intra in discutie si Alex care se juca linistit intr-un colt:
– Nu bun ceapa! Nu bun ceapa! Nu-mi place ceapa! (cu exceptia faptului ca pronunta cumva „tzapa”).

by

Printesele au sange roz!

by

Eee, ce bine ar fi daca Cristi ar avea un frate! Cand nu ar fi el acasa, i-ar tine locul!

Nu va grabiti sa trageti concluzii. Asa gandea Sara deunazi:
– Mama, tata de ce nu a venit cu noi in parc?
– Pentru ca este la ping-pong
– Pai si de ce nu vine si in parc?
– Pentru ca nu poate sa fie in 2 locuri deodata, ca nu avem 2 tati.
Gandeste Sara putintel: – Eee, ce bine era daca tata avea un frate!
– De ce?
– Pai cand tata era la ping pong, el statea cu noi!

by

– Alo alo cine e?
– Eu sunt, printul tau iubit din XGeanggo ci co … – si continua astfel convorbirea intr-o limba neinteleasa de mine.
La final:
– Bine, bine, pa! Am facut si prajitura foarte buna, te astept dragul meu!

Cam asa vorbea Sara la telefon cu printul ei iubit, ea era si printu si Sara, dupa cum era nevoie. Oare de la cine a invatat sa fie asa de draguta cu printul ei iubit?

by