Manelistii au venit la camping cu 2 Solenza scartaind la fiecare pas si isi striga ceva peste capetele noastre dintr-o masina in alta, se opresc langa gramada de gunoi, primul lucru dupa ce dau drumu la manele in masini este sa se duca la prize si sa puna statia in functiune, ca sa cante maneaua mai cu spor; aproape in acelasi timp cu maneaua se porneste si focul pentru gratar. Noi am plecat la baie si pe seara manelistii disparusera, cred ca au venit doar sa ne sperie.
by 
Copiii ar sta numai in apa, chiar si Alexandru care la dus urla cand il speli pe cap incaseaza valuri in gura, nas, in ochi sau in urechi fara sa cracneasca, ba chiar cu bucurie. Au invatat amandoi sa se foloseasca de colac si nu-i mai scoti din mare.
– Mama, sa nu ma tii in apa, sa ma lasi sa inot singura! … dupa ce in primele zile nu-mi da nici cum drumul la manaa!!!
– Chiacu chiacu. hai. tata. apa! (a se citi rar si apasat). Si il ia pe Cristi de mana si il trage in apa topaind.
– Da din picioare Alex!
– Nu-mi. zice. da! se inversuneaza Alex sa nu dea din picioare.
– Nu ma stropi, Alex! Si Alex incepe sa dea din picioare tot cu inversunare si sa rada. Catar frate!
Se tavalesc in nisip cu parul, cu botul.
(- Mama, am vazut un baiat mai mare care INCA mai avea putza! se minuneaza Sara.)
Cred ca e mare lucru sa iti tii copiii o saptamana la mare doar afara toata ziua si noaptea dormit in cort. Sanatate curata! Nu s-au racit, nu au facut vreo enterocolita … inca… ii calim!
by A plouat de a rupt! Dar nu ne-a rupt cortul, desi asa dadea impresia. Bun cortu nostru vechi, cu agatatorile rupte, suporturile pentru bete sparte, copertina putrezita pe ici pe colo. E drept ca am sters peretii de apa pana la ora 4 am si am pus prosop pe jos la intrare, dar dimineata eram in picioare si uscati, spre deosebire de altii intinsi pe sfori la soare.
A bubuit de se cutremura pamantul, a fulgerat de zici ca era cortul in flacari, a batut vantul prin frunzele plopilor de te credeai pe mare si a plouat … a plouat cu generozitate 🙂
by Daca vreti curent electric, canalizare, dus in camera, wireless, civilizatie, masa servita si confort sporit – NU mergeti la Garofita! Daca insa preferati liniste si pace, raul la picioarele cabanei si padurea de jur imprejur, poate chiar ursuleti la drumul mare, daca vreti hamac din care sa admirati ca lenesii Cerdacul Stanciului de sub Creasta Pietrei Craiului sau sa fiti nevoiti sa ocoliti buda din padure pe la 27,31 metri distanta, daca-i gustoasa apa de izvor, daca va place puzderia de floricele galbene, roz, move, albe, galbene, violete, portocalii, movulii sau alte mizilicuri d-astea de-ale naturii – atunci DA, mergeti la Garofita, caci o sa gustati din plin excursia.
Drumul pana acolo a fost super lung – cum numai noi stim sa lungim drumurile, asa ca a trebuit sa facem picnic … in portbagaj:
Traseul de la „parcare” pana la cabana e lejer, desi pt. noi, cu 2 prunci si o mama rupta de spate, nu a fost tocmai floare la ureche. Sara a mers tot drumul pe jos, cca 4 km, Alex cam o treime, iar Cristi a trebuit sa care 2 rucsaci – unul cu Alex in spate si celalat cu haleala in fata, o buna bucata din drum.
Cabana:
Am facut cativa pasi in sus, dar Sara se plangea ca ii este somn, iar Alex a renuntat curand la mersul pe jos. In plus, am avut impresia ca am auzit ursul si ne-am cam emotionat. Asa ca dupa jumate de ora de urcat, am luat calea inapoi spre cabana, cu coada intre picioare si cu promisiunea ca ne scoatem noi parleala altadata.
Oboseala mare dupa atata mers! 
Si inapoi catre casa, de data aceasta am carat tot drumul rucsac, usor, ce-i drept. Sara pe jos, ca-i mare, Alex si calare si pe jos.
Drumul spre casa, cu masina, iarasi prea lung. Praf mare prin Cheile Plaiului Mare. Mare mare si alb! Copiii au vomitat la unison pe serpentine. Au dormit in masina, asa ca acasa in timp ce noi ne topeam de somn, ei se uitau la stelele de pe pereti!
by dupa ce ca ne-am dus la Euroviziion cu o manea, mai si comentam; ce naiba, manea ai, manea dai si imi pare rau ca a ajuns pana acolo!
bleah!
da, maneaua asta e cronica unui dezastru, cel cultural – care este!
by A trecut aproape o luna de cand site-ul ISMB2.ro este virusat si nimanui nu-i pasa. Aproape ca nici mie nu imi mai pasa. Le-am dat telefoane, le-am dat emailuri si lor si la ISMB central, le-am dat explicatii, poze si ce daca?
Asa isi baga picioarele in noi si in banii nostri: slujba-i calduta, banii vin, munca da-o dreacului, cui ii mai trebuie?!
by Am mers pe bicicleta, la plimbare, la serviciu, prin orase, sate sau paduri; n-am mers la munte, ca nu am fost in stare – asta e! Am mers la serviciu pe role, am mers la facultate pe patine de gheata – atunci cand strazile Bucurestiului erau potrivite pentru astfel de mijloace de deplasare. N-am fost cu schiurile caci din pacate nu prea stiu sa ma deplasez cu asa ceva si tare rau imi pare. (Hm, mai puteam sa incerc cu saniuta atarnata de un troleibuz, dar nu mi-a venit ideea la timp!) Am urme si amintiri de la si despre aceste plimbari. Degetul mijlociu de la mana dreapta, se apleaca usor de la jumate, spre mana stanga – cum citesti in palma – din cauza de intalnire naprasnica cu zidul Facultatii de Matematica de la Universitate pe langa care nu mai crestea gheata; un genunchi este cam … independent, tot din cauza unei cazaturi cu patinele pe gheata. Am o povestire despre cum din motive de frane slabe la role era sa calc un politai (vezi prin Amintirile de la Festivalul Enescu), am amintiri despre injuraturile incasate de la soferii agasati de prezenta mea in spatiul lor, despre fluieraturi admirative si dragastoase maini pe fund (bleah!), am amintiri dureroase de la zboruri spectaculoase peste ghidonul bicicletei, direct cu fata in asfalt sau, daca aveam noroc, in praful de pe marginea drumului (2 de la Curtea de Arges la Pitesti), amintiri cu privirile uimite ale soferilor opriti sa ma adun eu din sosea sau speriate ale pietonilor adunati sa vada daca mai misc sau nu, am amintiri dureroase despre cazaturi cu … fundul pe bara bicicletei (aaaau!); despre sireturi prinse in lant si haine rupte, despre pedalatul pana la Snagov si inapoi dupa intoarcerea din Fagaras cand pozitia indoit la 90 grade era singura acceptata de spatele meu blocat, despre biciclete de care eram indragostita furate, despre urma de sa pe fund zile la rand.
Vreau piste de biciclete, dar nu prin gropi sau „proiectate” astfel incat pietonii sa fie nevoiti sa se scurga pe langa un gard caci doar atat le-a fost rezervat lor pe langa cele 2 piste. Vreau piste de biciclete dar pe care biciclistii sa circule cu o viteza normala pentru mersul pe trotuar nu zburandu-i pe pietoni in timp ce se intrec cu masinile de pe carosabil. Vreau piste de biciclete fara masinile smecherilor parcate pe ele. Vreau biciclete in parcuri fara pustani tem-re-beli care sa iti calce copilul caci e dreptul lor sa merga cu viteza vantului si a gandului pe alei. Vreau role in parcuri dar fara prostii care se ciocnesc de tine din prea multa viteza si apoi te injura ca le-ai stat in cale.
Acum nu prea mai merg nici cu bicicleta, nici cu rolele, nici cu patine de gheata, caci ori sunt gravida, ori handicapata, ori operata dar cel mai des nu am timp.
Am mers cat am stiut si cat am putut – de drag sau din economie sau zgarcenie sau pentru slavarea planetei sau poate pentru mentinerea greutatii ideale – si cu toate astea, pe vremea aceea, daca mergeam pe bicicleta la serviciu, nu ma simteam-vorbeam-actionam ca buricul pamantului.
by – 0212105145
– trrr (o voce de robot barbat:) Buna ziua! Ati sunat la ISMB2. Pentru Secretariat formati 1. Pentru Informatizare formati 2 …
– 2. (de data aceasta am noroc) Buna ziua, site-ul ISMB2.ro este virusat.
– Daa? (o voce suava de Domnisoara, mirata tare!) De la noi nu se vede asa, functioneaza corect.
– De la noi se vede si nu functioneaza deloc, scrie ca e virusat si antivirusul nu ma lasa sa il accesez.
– Vaai! Cu ce antivirus ati scannat? Ca la noi nu arata nimic.
– Cu Nod32. Iata, va citesc ce scrie aici: „…bla bla bla … trojan… bla bla bla”
– Aaa, da, sa verificam si noi inca o data.
– Da, va rog, multumesc, la revedere!
by Cum vine catastrofa naturala peste romani, cum iese in fata aceeasivesnica problema: trageti voi baieti pentru noi, ca noi suntem obositi de atata vaitat:
„Mihai Răzvan Ungureanu s-a declarat nemulţumit de faptul că militarii deszăpezesc drumurile, în timp ce localnicii „stau în casă la căldură”.
„Cu primarii mai e o problemă aici şi nu mă feresc s-o spun public. E inadmisibil să treci pe străzile unei localităţi din România şi să-i vezi pe militari cum desfundă drumurile în timp ce beneficiarii direcţi, care sunt şi concetăţenii noştri, stau în casă la căldură şi asta se întâmplă şi la inundaţii şi la nămeţi. Nu se poate aşa cea, nu putem plăti lenea la nesfârşit. E lipsă de respect pentru cei care stau stau în frig 24 de ore din 24 să dea drumul la salvări, să desfunde drumurile, să rezolve situaţiile de urgenţă, nu se poate aşa ceva”, a spus Ungureanu.”
de pe www.realitatea.net
by Locotentul care crede ca este act de curaj sa faca o nebunie si apoi se mira ca este sanctionat. Dar, il inteleg, il urmareste o masina neagra si salvarea noastra sta in dictatura militara.
Dar mai fain este cum Ponta si Antonescu au propus organizatiilor neguvernamentale o colaborare: hai sustineti-ne voi, ca noi va finantam ONGurile din banii prostilor astia din piata; chiar si a celor care protesteaza din fotolii.
Mi-o placut mult de Basescu ca el nu isi paraseste nava in pericol. Nu! Moare cu noi de gat si tot nu ne lasa nesalvati! Uraa!!!
Si una si mai tare: o sa avem statuie a lui Rainier de Monaco (nu stiti cine e? nu-i nimic!) de 1 milion de lei (NOI!!), in fata Circului. Pentru ca „Proiectul unui monument de for public dedicat prinţului Rainier al III-lea de Monaco este urmarea iniţiativei întreprinse la nivel guvernamental, prin Hotărârea de Guvern nr. 649 din 22 iunie 2011, şi a celei de la nivel municipal, prin Hotărrea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 152 din 27 iulie 2011”. Aaa, asaaa, am inteles. (vezi detalii Romania Libera). Eu sper ca e o gluma proasta.
Ultima pe seara asta, ca mi-e somn: vesnica mirare iernatica a romanilor de pe toate treptele sociale – cine e de vina de haosul de pe sosele, odata cu venirea ninsorii? Poate Dumnezeu, ca el ne-a trimis-o!
Ba inca una, chit ca nu-i din ziare, e din magazin online: „After shave FEROCE: Lotiune after shave solida, unisex, care are o actiune de calmare si prevenire a iritatiilor. Este ideala si ca lotiune solida multifunctionala, pentru intreaga familie. Potrivita pentru bebelusi, inca de la nastere.” Banuiesc ca pentru bebelusii nascuti mult dupa termen.
by