Una dintre primele scrieri ale Sarei, pe (tot) peretele din balcon:
Si primele semne ale lui Alex, buchisite cu greu cu mana stanga, reprezinta bombo si melci:
Uncategorized
37
Nu am 102 ani, asa cum afiseaza siteurile de socializare. De vreo saptamana am 37 de ani. Si parca ma simt o tzara mai tinerica decat acum jumate de an! Am inceput insa de ceva vreme sa socotesc ca mai am de trait si de muncit vreo 20-15 ani, pana fac copiii mari …
Ca de obicei, am primit o gramada de cadouri; anul acesta, multe articole de infrumusetare, pesemne ca se vad totusi semnele batraneturilor! ma rog, vopsea de par am primit inca de acum cativa ani de la prieteni grijulii, dar cine are chef sa piarda timpul cu pictatul firelor de par? Sara, draguta, ma vrea mai frumoasa, se bucura cand ma fardez, rujez, cand am unghiile colorate, cand sunt imbracata in rochie – fooarte rar! Si echipamente sportive de la sotul grijuliu cu silueta mea de invidiat – sa profite si el de acestea, la dublu: odata ca le foloseste pentru silueta lui si inca o data ca o sa aiba o nevasta si mai minunata (ha ha ha!). Mi-am dorit si am primit o chitara, gandesc ca nu am ales-o tocmai bine, caci pare-mi-se ca are un sunet bizar, dar asta e, daca ma interesez dupa ce achizionez, asa imi trebuie! Bine, nu conteaza ca nu stiu sa cant deloc, ca urechea mea muzicala interna nu prea ma ajuta sa invat usor si ca e destul de dureros sa iti storcesti degetele de corzi! Dar chitara e faina si imi sade bine cu ea in brate! Ma face sa par tanara, de la distanta … mare!
survolaj
Ploaia din camping
A plouat de a rupt! Dar nu ne-a rupt cortul, desi asa dadea impresia. Bun cortu nostru vechi, cu agatatorile rupte, suporturile pentru bete sparte, copertina putrezita pe ici pe colo. E drept ca am sters peretii de apa pana la ora 4 am si am pus prosop pe jos la intrare, dar dimineata eram in picioare si uscati, spre deosebire de altii intinsi pe sfori la soare.
A bubuit de se cutremura pamantul, a fulgerat de zici ca era cortul in flacari, a batut vantul prin frunzele plopilor de te credeai pe mare si a plouat … a plouat cu generozitate 🙂
VREAU CORT!
nicușor dan, ultima modă
Deci asta era, de aceea nu mă atrăgea în mod real varianta Nicușor Dan – pentru că e pur și simplu ultima modă printre Bucureștenii cu pretenții – cei care hrănesc „industria de concerte şic, cărtureştii si toate ceainăriile frumoase din București” (citat din Autoportret cu primari …).
Ei bine, eu merg la concerte prea puțin elegante, de alea … gen Slayer!, îmi beau ceaiul acasă și cetesc cartea prin parc/ în metrou sau autobuz/ poate pe canapea – dacă am timp.
De aceea mama și tata au fost circumspecți când le-am propus să îl voteze pe Nicușor Dan; păi ar fi timp aruncat în concepția părinților mei, să meargă într-o ceainărie șic să bea ceaiul. Tata care stă până la ora 23 în spital și încearcă să facă din căcat bici – sigur nu îi stă capul la ceaiurile de la cărturărești, deși când are o clipă liberă și-o petrece cu drag într-o librărie, fie ea Cărturărești, Eminescu sau un anticariat obscur.
Pesemne că vecinele gospodine ușor convinse de vreun obisnuit al ceainariilor să voteze cu Nicușor Dan au uitat de promisiune, doar ce treabă au ele cu concertele șic? sau cărturărești!? berea și bârfa la coltu’ blocului nu mai sunt bune pentru răsfățul gustului și înălțarea spiritului?
Si totusi, am fugit cu toții care de pe unde de la treburile noastre și l-am votat pe Nicușor Dan, cu entuziasmul unei urme de speranță – deși nu facem parte dintre cei care hrănesc industria șic a Bucureștiului. Carevasazică, nu sunteti ăia, câteva zeci de mii, ci mai mulți decât credeți chiar voi!
PS: nu pot sa neg total rolul șicului în progresul de oricefel!
bymult e dulce si haioasa limba ce-o vorbesc … copiii
Alexandru vorbește de toate, ne urmărește cu atenție ce și cum spunem și repetă și el; iese ce iese, dar nu stă pe loc. Și zămbește șugubăț când spune vreun cuvânt nou, de parcă ar știi ce bucurie ne face :).
Bem apă, țipă și el: dete, dete! apoi: pa-iii, pa-iii; tre să îi dăm și pai la paharul cu apă.
Măcă – mănâncă sau măr, Bupă – pupă buba, iar buba îi chiar buba (își caută buba și o dă la pupat), Buuu-ca/ buu-ti e bunica/ buni. Iaia = Sara, paia e para, nu imi amintesc exact cum zice kivi, ceva cu kiii, banana e bata, la fel si babeţica. Oca e lingura, Iapi – ciorapii. Ghete – chiar ghete, la fel si geaca, iar gheii – greu, maiee – mare. Iar dacă nu poate, acuma spune u-poatee (până acum ceva timp spunea doar u-po). Boco, care a pornit de la biscuiți, este orice e bun; știe că boco-urile stau în cutii de carton și dacă găsește vreo cutiuță o dezmembrează rapid căutând BOCOO BOCOOO! Maşina a rămas Brum şi e înnebunit să privească maşinile pe geam. Cântă – cu o ţâră de melodie – naanii, naanii. Face Șșșt și pune degetul la guriță dacă îi zici să facă liniște. Acum știe să zică și Pisss, nu doar caca 🙂 şi e foarte încântat de acest nou cuvânt. Citeşte – dar asta mai dedemult: ia cartea, o răsfoiește și îngână el ceva acolo. Vrea să mănânce numai singur, cu lingura lui, scuipă ce îi dau eu, scuipă ce nu îi place. Cait (spus într-o singură silabă) e cavit – ciocolata bebelușilor, îi dau câte un colțisor să roadă când Sara roade cioco si e fericit, dar Doamne feri să vadă cutia în timpul mesei că adio ciorbă! La întrebarea unde este oricine, răspunsul este standard: paca! (parcul). Chiar si frigul e la paca; dar zilele trecute ne-a făcut o surpriză: – Unde e tata? – Ponga (ponga ăsta e ping-pongul).
Ampa (lampa) face mina (lumina), bahta e balta, mina e si mâna, își pune cate ceva pe degețel și ne arată: detet, detet. Dacaaa! (gataa!) a terminat aptele.
Gata și eu, nu-mi mai amintesc, mai păstrez și pentru alte povestiri.
Kg
Am trecut pragul psihologic de 70 kg, pentru prima data in ultimii 4 ani. Acolo, cateva sute de grame, dar ce placere sa mai vezi si 69, nu doar 70.
PS: nu va ganditi la prostii.
byVirusul de la Inspectoratul Scolar 2 – partea a 2 a
– 0212105145
– trrr (o voce de robot barbat:) Buna ziua! Ati sunat la ISMB2. Pentru Secretariat formati 1. Pentru Informatizare formati 2 …
– 2. (de data aceasta am noroc) Buna ziua, site-ul ISMB2.ro este virusat.
– Daa? (o voce suava de Domnisoara, mirata tare!) De la noi nu se vede asa, functioneaza corect.
– De la noi se vede si nu functioneaza deloc, scrie ca e virusat si antivirusul nu ma lasa sa il accesez.
– Vaai! Cu ce antivirus ati scannat? Ca la noi nu arata nimic.
– Cu Nod32. Iata, va citesc ce scrie aici: „…bla bla bla … trojan… bla bla bla”
– Aaa, da, sa verificam si noi inca o data.
– Da, va rog, multumesc, la revedere!
da’ de ce?
– Mama, de ce baietelul ala mi-a luat lingurita si a fugit cu ea?
– Pentru ca a crezut ca e lingurita lui
– De ce a crezut ca e a lui?
– Pentru ca are si el acasa la fel
– De ce are si el acasa?
– Pentru ca si el bea laptic de copii cu lingurita ca al tau
– De ce bea laptic ca al meu?
– Pentru ca din ala ii da mama lui
– De ce ii da mama lui din ala?
– Pentru ca e un laptic bun
– De ce e bun?
– Tie nu-i place?
– Ba daa.
– Da de ce a fugit cu lingurita mea?
– Pai nu ti-am spus, ca a crezut ca e a lui
– Da de ce a crezut ca e a lui?
– Ti-am mai spus, are si el acasa la fel si a crezut ca mama lui a adus-o in parc pentru el
– Da de ce a crezut ca mama lui a adus-o in parc pentru el
– Nu stiu nu stiu nu stiu nu stiu nu stiiiiiiu!!!!
– Da de ce?
[…]