motto: Stiu ca sunt proasta, dar cand ma uit in jurul meu, imi dau seama ca nu e vina mea!
(din intelepciunea populara)

Asa se obtine un aviz pentru ocuparea spatiului public (care va trebuie daca nu doriti sa luati amenda ca ati pus tomberonul cu moloz pe sosea):
1. In primul rand am dat telefon la Administratia Domeniului Public sector 2ADP-S2. Vorbim cu o doamna care dupa ce ne chestioneaza ne spune „In acest caz va invitam pe la noi, ma cheama Doamna …” – in loc sa fim incantati ca vorbeste atat de frumos ne intrebam intrigati de ce ne invita, de ce oare nu ne spune pur si simplu sa venim, sa completam, sa solicitam, sa depunem? Astia au sediul …undeva, pe o sosea, Soseaua Electronicii nr. 44. Cred ca nu trece nici un mijloc de transport in comun pe soseaua aia, de fapt cred ca putine trec pe soseaua Electronicii, e foarte pustiu. Peste o pasarela ruginita s-a dovedit a fi Gara Obor. O gasesc pe Doamna …

– Buna ziua, am venit pentru inchiriere spatiu public pentru tomberon constructii.
– Container, adica?
– Mda.
(sa stiti musai cati metri patrati ocupa tomberonul, daca vreti sa nu pierdeti 10 minute cu presupunerile si telefoanele la prietenii care nu au vazut niciodata asa ceva!)
Completez cererea, „Mergem impreuna sa o inregistram.” Mergem. Doamna … in fusta mini in fata mea, eu dupa, privind cum isi baga insistent o mana in buzunarul de la spatele fustei. Ma intreb daca imi sugereaza sa pun ceva acolo.
La receptie:
– Sa stiti ca nu e sefu aici.
– Siii?
– Pai nu are cine sa va semneze?
– ?
– Il inlocuieste cineva, da nu stiu daca o sa vrea sa semneze.
– Si atunci ce fac, revin? intreb eu nevinovata si gandesc, oare trebuie sa pun ceva in buzunarul ala?
(cred ca sufar o deformare a conceptiilor si perceptiilor, de la atatea acuze de la Vecinu cum ca am obtinut autorizatia de constructie asa cum se obtin toate in RO)
– Eee, o sa semneze.
– Super!
Mai stau, mai astept, semneaza cu totii, obtin, multumesc; buzunarul de la fusta mini rămâne gol.
2. Trec pasarela ruginita spre Directia Venituri Buget Local sector 2 (DVLB-S2) de pe Bulevardul Garii Obor 10 – unde se face plata pentru avizul proaspat obtinut – si imi imaginez cum ar fi daca mi-ar cadea cardul sau avizul din mana, printre trepte, tocmai pana pe calea ferata. N-a fost sa fie.
3. Adevarata provocare este insa sa platesti cei 45 de lei – contravaloare inchirierii pentru 8 zile a 6mp pe domeniul public.
Ma reped zambitoare pe usa DVBLS2, recunoscatoare sistemului ca totul este atat de simplu – acesta este doar la o aruncatura de bat peste calea ferata de ADP-S2; cand te gandesti ca puteau sa ma trimita in celalalt colt al sectorului 2!
Inauntru, un afis mare „Consiliere Contribuabili” pe un ghiseu inchis; ridic din umeri, trec mai departe, langa el, pe colt, un ghiseu deschis pe care scrie Taxa Poluare si alte informatii. Vazand ca e inchis ghiseul de consiliere, intreb jandarmii unde platesc ce scrie pe fituica mea. „Acolo, dar doar cu CARD”. Ceva e in neregula, cum adica DOAR cu card? Presimt ca e ceva putred. Stau la coada, ajung, dau la plata: „Nu aici doamna, mergeti si luati numar de inregistrare, asteptati ca va cheama un inspector si el va calculeaza cat e de plata si va intoarceti sa platiti”. Putred!
Aparatul imi scuipa numarul 124, sunt 21 de oameni inaintea mea. Am timp sa obtin parola cu care imi voi  vedea datoriile catre Primaria sectorului 2 si de la Ghiseul.ro. Vine randul meu: „Nu aici doamna, mergeti la Consiliere Contribuabili, completati o cerere, faceti o copie dupa buletin si reveniti.” „Adica sa mai stau odata la coada?” Doamna de la ghiseu ridica din umeri acrita si trece la urmatoarea victima. De-a dreptul putred!
Extrag numaru 147, deci mai am 23 de contribuabili inaintea mea.
Ma duc la ghiseul Consiliere, ala inchis si ma uit ca vitelu la ghiseu inchis. Il intreb pe Jandarm cum pot fi consiliata, ca ma apuca turbarea. „Pai aici, dupa colt, unde scrie taxa de poluare, intrebati.” „Aici?” „Aici, sigur!” De ce naiba nu mi-o fi spus de la inceput sa intreb aici, sa nu ma trimita in bozii? Stau la coada, intreb, completez, mai intreb, mai completez – un functionar tanar, micut de statura, cu accent, imi raspunde acrit la intrebari.
Astept, astept … 140, las romanul de-l citeam si meditez, daca ghiceam ca intarea la ghiseul inchis e la ghiseul de langa, acum eram de mult plecata. 145 vreo 20 de minute, mai sunt 9 minute pana la inchidere spune cineva – poti sa iesi dar nu mai poti sa intri. Intr-un final, 147, ma duc la ghiseul nr.8 unde macar este o doamna vesela. Spune ceva, nu prea aud, aud, ii explic ca ma speriasem ca imi spune ca nici de data asta nu am extras nr. castigator. Radem impreuna, criticam sistemul, isi cere scuze, e draguta si placuta, la plecare ii dau nota 10 (aveau dispozitiv de notat – foarte bine, bine, nesatisfacator! – dar puteai sa notezi doar daca il activa ea), ne multumim reciproc pentru buna dispozitie pe care ne-am indus-o. Am platit, am scapat dupa 2 ore de citit romane la Directia Venituri Buget Local sector 2.
Suntem avizati!

by