Am o burtă mare! Zici că am înghiţit un dovleac, ceva gen ăla din care i-a făcut zâna Cenuşăresei căruţa fermecată! Nu că ar fi un lucru musai de mare mândrie, dar asta e realitatea: am o burtă uriaşă, care se vede de la distanţă.Şi, deşi nu e 100% doar copilul acolo, fiind vorba şi de câteva (mai multe!) straturi de grăsime, totuşi, se vede că sunt gravidă, se vede de la o poştă!
Dar în tramvai, metrou, autobuz, nu se vede frate! am mers azi cu vreo 4 mijloace de transport, mai multe staţii cu fiecare, nici măcar o persoana nu mi-a oferit un loc, nici tineri, nici bătrâni, nici copii. Parcă înainte de tăierea salariilor, oamenii erau mai săritori şi mai amabili, acum sunt ursuzi, urâcioşi, ba chiar urâţi şi gândesc: ia uite-o şi p’asta, de unde are ea bani sa crească un copil când toată ţara arde (mă rog, mai puţin ăia de i-au dat foc!)? ăştia mai taie încă o o halcă din indemnizaţia de mamă şi ea alta treaba n-are decât să prolifereze, îngă îngă! să stea în picioare proasta, aşa îi trebe, dacă s-a distrat, acu să tragă ponoasele!
Şi-a stat proasta în picioare în tramvai şi-a mârâit blesteme printre dinţi pentru fiecare pasager aflat la distanță de ea de maxim 7 scaune în toate direcțiile, lovi-i-ar boala aia reaua tocma când sunt în tramvai, și să nu aibă un locșor unde să-și pună fundu ăla de oameni răi! Na! Că nu-i frumos nici sănătos, dar pot și eu!
Acum câteva luni, când aveam burta mai mică, mergeam cu tramvaiul și un moșuleț mi-a oferit locul său. În prima secundă m-am întrebat de ce oare îmi dă locul, apoi mi-am adus aminte ca sunt gravidă și zău dacă nu m-am emoționat de gestul bătrânelului. Dar pe atunci încă nu se tăiase nimic!

by