Month: ianuarie 2012

ce am mai citit prin ziare:

Locotentul care crede ca este act de curaj sa faca o nebunie si apoi se mira ca este sanctionat. Dar, il inteleg, il urmareste o masina neagra si salvarea noastra sta in dictatura militara.

Dar mai fain este cum Ponta si Antonescu au propus organizatiilor neguvernamentale o colaborare: hai sustineti-ne voi, ca noi va finantam ONGurile din banii prostilor astia din piata; chiar si a celor care protesteaza din fotolii.

Mi-o placut mult de Basescu ca el nu isi paraseste nava in pericol. Nu! Moare cu noi de gat si tot nu ne lasa nesalvati! Uraa!!!

Si una si mai tare: o sa avem statuie a lui Rainier de Monaco (nu stiti cine e? nu-i nimic!) de 1 milion de lei (NOI!!), in fata Circului. Pentru ca „Proiectul unui monument de for public dedicat prinţului Rainier al III-lea de Monaco este urmarea iniţiativei întreprinse la nivel guvernamental, prin Hotărârea de Guvern nr. 649 din 22 iunie 2011, şi a celei de la nivel  municipal, prin Hotărrea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 152 din 27 iulie 2011”. Aaa, asaaa, am inteles. (vezi detalii Romania Libera). Eu sper ca e o gluma proasta.

Ultima pe seara asta, ca mi-e somn: vesnica mirare iernatica a romanilor de pe toate treptele sociale – cine e de vina de haosul de pe sosele, odata cu venirea ninsorii? Poate Dumnezeu, ca el ne-a trimis-o!

Ba inca una, chit ca nu-i din ziare, e din magazin online: „After shave FEROCE: Lotiune after shave solida, unisex, care are o actiune de calmare si prevenire a iritatiilor. Este ideala si ca lotiune solida multifunctionala, pentru intreaga familie. Potrivita pentru bebelusi, inca de la nastere.” Banuiesc ca pentru bebelusii nascuti mult dupa termen.

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailFacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

scarba ce ma cuprinde chiar dupa 3 mese pe zi

Urmărind o discutie pe un site de socializare pe tema protestelor din RO, am citit o chestie care mi-a placut: protestele din perspectiva celor care „isi permit un bilet la un spectacol, mananca 3 mese pe zi si scriu mesajele de la un laptop”.
Deocamdata, ma incadrez in cei de mai sus, slava Domnului. Asa ca imi permit si sa fiu bland revoltata de tot ce se intampla in tara de mult timp, de 8, 20 sau chiar mai multi ani, daca imi rascolesc amintirile de pustoaica de 14 ani si le cumulez cu istorisirile parintilor si bunicilor. Imi permit si sa ii comentez de pe margine pe revoltati, sperand in secret ca suparea lor strigata public sa imi rezolve si mie problemele. Imi permit sa ii comentez si pe cei ce ne-au adus unde suntem acum, asteptand sa apara din pamant din iarba verde „tehnocratul” mult invocat, incoruptibil, priceput, loial care sa gaseasca calea dreapta si fara tepi pentru rezolvarea nemultumirile mele.
Nu i-as denigra pe cei ce protesteaza (exclus cei ce distrug!), mai ales din cauza ca nu ii cunosc, nu le cunosc nemultumirile, problemele pentru care se revolta.
Sunt convinsa ca exista manipulari din partea opozitiei pentru a-si acapara „revolutia” si eventualele beneficii care decurg din aceasta. Sunt convinsa ca puterea manipuleaza perceptia noastra asupra „revolutiei”.
Mi-e scarba de „Antenele” cu discursul lor PATETIC la maxim antiPutere.
Mi-e o scarba si mai mare de PSD si posibilitatea sa se intoarca clica lui d’alde Nastase, Iliescu sau tanara speranta Ponta, sa ne fure zambind si impartindu-ne coltuci de paine ca sa nu putem tipa cu gura plina.
Nu-mi place Antonescu!
Dar ce scarba imi este de actuala putere care spala bani si legiuieste in favoarea ei cand si ce are nevoie, care isi promoveaza familiile si slugoi incompetenti in toate directiile, care isi plimba cu nonsalanta pantofii Prada prin noroiul de pe ulita RO.
Cu toata scarba, trebuie sa recunosc ca din cauza hotiilor lor de ani 10 de ani, Ro are nevoie de reforme drastice; cum ar fi cea a reducerii celor ce stau la stat pe banii nostri – din pacate zboara cei ce nu au pile si relatii, raman nepotii incompententi; cum ar fi cea a reducerii salariilor celor ce stau la stat pe bani grei – din pacate s-au redus la profesori si doctori; si uite asa, una cate una, intentiile bune se coloreaza in negru.
Si eu mananc 1, 2, 3 mese pe zi si tot nu-mi trece gustul amar! Scriu mesajele de la laptop si tot mi-e scarba! Merg cam rar la spectacole, cred ca aici e hiba – ne lipseste desteptarea prin cultura, asta e!

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailFacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

de-ale pruncilor 100001

Alex zice bucu – probabil cubu, buuute – probabil bunica, mo – probabil măr, apa, papa, DĂĂ-MĂĂĂ! – atât pentru poftim cât și pentru dă-mi, caca, gata (o fi gata?); țopăie într-un fel foarte caraghios – își ia avânt din plin și nu se ridică de la sol, cântă și dansează îndată ce îi ceri acest lucru sau aude muzica, îngrijește păpușile, le face Ooo..pa (le aruncă în sus), le adoarme, le mângâie și scoate niște sunete foarte iubitoare,  le dă de mâncare și plescăie și el din gură. Alex cum faci buf? Se întinde pe jos cu grijă și scâncește. Noi ne distrăm copios și îl rugăm să ne mai arate odată cum face buf, că nu am înțeles. Cel mai rău este că se cațără peste tot, își aduce cutii pe care să se urce mai repede și în afară de faptul că se infinge cu capul în toate zidurile, mai ajunge și la diverse lucruri care nu sunt tocmai pentru el.
Sara SaRrra spune Rrr de vreo lună sau mai bine. A începu cu Rrrul englezesc – am constatat că la cuvintele în engleză cu R se aude un RâRâit, așa că am convins-o să folosească Rrrul englezesc și la cuvintele românești. Acum îl zice din ce în ce mai corect, doar că uită; dacă îi reamintești, îl pune în cele mai multe cazuri unde trebuie, dar câteodată abuzează de Rrruri. Văd că se corectează și se bucură când spune corect, atât cu R cat si cu Ce (de exemplu ceiuț în loc de țeiuț). Își îngrijește toată ziua păpușica primtă de la Moșu Crăciun, nu poate fără ea, o tratează, o hrănește, o schimbă, o plimbă. Șiii, premieră absolută: CÂNTĂ! deocamdata doar Iepuraș drăgălaș a fugit peste imaș.

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailFacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Romania in actiune:

Agitatie mare pe strazi si internet, fericirea televiziunilor care de mult nu au mai avut atata fan pentru tavaleala; se-mparte lumea de cand cu viata asta grea: protestatarii, huliganii, pretiosii mai presus de proteste si huliganisme, ultrasii, clasa politica, opozitia si puterea, indiferentii, jandarmii, eu. Imi cer iertare daca pe unii dintre voi i-am omis.
Se „delimiteaza” unii de altii, le e scarba de actiunile celorlalti, le e lehamite, nu agreeaza, ii sustin, se dezic, se contrazic, manipuleaza, declara, declama, reclama, profita, bla bla blaaa …. Un curcubeu de doleante, de la paine la cultura, de la spitale la droguri, torte pe stadioane si libertate, democratie pentru unii, socialism pentru altii, mai mult Salam, mai mult rock, jos Basescu ii uneste; oarecum.
Moment propice pentru promovare; iata cat de buni oratori sunt ei, cat de bine scriu blogarii (uite si la mine!), ce fotografii artistice au facut sau cat de fotogenici sunt, cat de culti, cat de curajosi, cat de indignati, cat de pretiosi, cat de cat, acolo, fiecare. Mai ales in contrast cu cei rai, cei violenti, cei indiferenti, cei lenesi, cei fara de speranta care suntem.
Jos PDL, RPD, USL, PSD, KKMK, UDMR, UNPR, ORCN, TVR, SPP, SSS ETC!

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailFacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

excapada pana la PMB

Am fost zilele trecute sa fac rost de niste hartii de la Primaria Generala. Asta dupa ce am cautat pe site-ul Primariei informatii in zadar si dupa ce am sunat de vreo 20 de ori la ei si mi-au raspuns doar de 2 ori, prima data zicandu-mi sa sun din nou sa cer cu domnul Xulescu. Era frumos la primarie, curat, fara inghesuiala, ordonat, cu sala de asteptare cu fololii si automat de cafea, cu numere de ordine, liniste – chiar placut, functionari amabili si mai mult decat atat, oamenii veniti cu treburi pe acolo – majoritatea civilizati si saritori. Un domn m-a vazut ca nu prea stiu in ce directie sa o iau – m-a ghidat fara sa ii cer ajutorul, o doamna ce statea langa mine si completa niste tipizate parca cu Baroul Bucuresti isi lungea gatul si nu numai peste mine sa citeasca ce scrie pe hartiile mele: – Va pot ajuta cu ceva? – Aaaa, nu, voiam doar sa vad cat ati platit! – Poftiti de vedeti daca e asa de important pentru dumneavoastra! (na, ca am fost si eu amabila!), un cuplu mai in varsta m-au lasat sa cer informatii inaintea lor ….
In alta ordine de idei, daca aveti nevoie de planuri topografice, mergeti la Registratura PMB, depuneti o cerere, platiti o taxa si peste vreo 2 saptamani ar trebui sa mergeti si ridicati planurile (nu stiu inca ce va fi, asptept sa treaca saptamanile ca sa aflu!).
Registratura Primariei – ca acolo am fost, este langa Cismigiu, vis-a-vis de Primaria veche, care este in restaurare, am impresia. Nu se poate face plata cu cardul, asa ca a trebuit sa umblu nitel prin zona sa caut un bancomat. Am gasit spre Piata Kogalniceanu, primul, vis-a-vis de Lazar, un Banc Post si al doilea, dupa intersectia cu Lazar, pe aceeasi parte cu liceul, un BCR. La plecare am mai descoperit un bancomat BCR destul de aproape, spre Universitate, pe celalalta parte decat Registratura.
Deoarece nu mai iesisem din casa deca pana in parc cu copiii de fooarte mult timp, am pornit agale spre 104 cascand gura in magazine. De la Universitate si pana la Unirii, numai magazine cu produse de 13 lei, numai magazine cu reduceri, cu marfa ieftina, mai mult sau mai putin buna. Mi-au placut librariile cu carti probabil dintre cele expuse, la preturi foarte accesibile. Una este chiar la iesirea de pe Lipscani dinspre Unirii si una este putin mai inspre Universitate. Si culmea ieftinatatilor a fost un super extra magazin pe care il tot vedeam din masina de cate ori treceam prin intersectia de la Unirii – ZIZI MALL si zic, hai sa vaz si eu ce este aici inautru. Asa ca am intrat si SOC!: deci cat tine blocul ala de lung si de lat, si spre stanga si spre dreapta, se intinde magazinul cu imbracaminte si incaltaminte de 13 lei. Eu am mers numai la stanga, caci tinta mea era statia lui 104 si pana sa ies tot mi-a iesit pe nas atata magazin. Adica daca ai nevoie de ceva se gasesc si lucruri ok, doar ca eu doream numai sa casc gura si Zizi asta era prea mult pentru gura mea!
104 ca de obicei, unu peste altu, ne calcam in picioare si ne bagam coatele in coastele vecinului, ne amusinam si ne pipaim volens nolens unii pe altii, in timp ce radioul ne anunta cu o voce suava ca ce bine e sa platim biletul pentru un transport civilizat!

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailFacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

bebelusul de paine

Am facut 2 painici – una mai mica si una mai maricica – si le-am pus in aceeasi tava, de cozonac, astfel incat atunci cand s-au copt s-au lipit. Cand scot painea din tava o pun intr-un servet sa se raceasca. Asa ca atunci cand am chemat copii la masa si am desfacut painea din servet sa le dau, Sara nu voia sa manance ca semana cu un bebelus de paine si ca plange daca il taiem. Am dus munca de convingere ca bebelusilor de paine cel mai mult le place in burta la oameni si daca nu ii mancam plang; de altfel, toate mancarurile sunt triste daca nu le mancam. Si apa? Si apa! Si sucul? Hm, si sucul e putin trist! Da stii mama, tuica plange ca vrea in burta la bunicu! La tuica cel mai mult ii place in burta la bunicu!

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailFacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather

Cangurita si „frate-tu”

Kanga cu Roo in buzunar; Winnie si prietenii au vrut sa o alunge din padure dar apoi au vazut ca ea e buna si acum sunt prieteni; pantofii sunt masura 28, cand Kanga poarta doar 24; da’ na, in spiritu sarbatorilor si-a dorit si ea pantofi de printesa ca si Ilinca; pantofii oricum sunt de la Ilinca, dar mai asteptam pana cand se potrivesc la Kanga noastra.

– Mama, arata-mi poza cu frate-tu!
– Uite-o!
Buflici devine din ce in ce mai dovlecel, desi e destul de atomic; sper sa nu imi calce pe urme … ca si numar de kilograme in plus!

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailFacebooktwitterredditpinterestlinkedinmailby feather