Sunt plangacioasa. Sau varianta eleganta – sensibila, prea sensibila. Plang la filme si la carti. Pana aici totul in limitele normale, doar ca:
– de cateva zile ma uit, impreuna cu Alexandru, la Cars … si plang si plang si plang 🙁 Ba chiar zilele trecute ma uitam la filmele cu Barbie ale Sarei si boceam de imi era jena de Sara: Mama, de ce plangi cand se marita Barbie cu printul?
– plang la orice filme, fie ele triste sau vesele, fara sa conteze ca ei se despart sau se impaca, plang cu aceleasi lacrimi mari cand moare sau daca nu mai moare vreun personaj, plang cand bunii sunt rasplatiti sau daca raii sunt pedepsiti, plang cand plang actorii, plang cand plang privitorii (:. Vaai, dar ce rusine imi era cand mergeam la Cinema – pe vremuri – si plangeam de se rupea camasa pe mine: Cocosatul de la Notre Dame si filmul cu porcusorul – acestea au fost culmea plansului, am dus-o pe Meri cand era mica, iar eu am plans pana acasa; acum banuiesc ca de aia nu-mi placea la Cinema la filme, ca nu puteam sa plang nestingherita fara motiv!)
– plang la orice carti: de tristete sau de bucurie; am facut un experiment acum multi ani, cand eram pasionata de Mizerabilii si o citeam odata pe luna. Si de cate ori tatal lui Cosette murea, eu plangeam. Deci experimentul era asa: am citit de cateva ori la rand, cu pauza cat sa ma linistesc din plans, paginile care descriu ultimele clipe ale lui Jean Valjean; si plangeam de fiecare data cu lacrimi de crocodil! nu simteam vreo mare tristete, gura chiar radea de mine, doar lacrimile curgeau curgeau!
Si-apoi plang cand camionul din fata masinii ne lasa sa il depasim pe serpentine, plang cand citesc in ziare proaste articole cu tigani lenesi da’ amarati, plang cand imi da locul in tramvai, plang cand cineva face o fapta eroica sau macar o fapta buna …
Am intarziat la o piesa de teatru la National, cand am intrat in sala, un personaj pe scena plangea si m-am trezit ca plang si eu, fara sa stiu de ce!
Plang de ciuda cand mi-e ciuda, plang cand mi-e frica, plang cand ma gandesc cu drag la cineva, plang chiar si cand sunt suparata. Si nu stiu cum sa fac sa nu mai plang macar la fiecare vizionare Cars!

by

cu specimene sighetene de pisici si crocodili si alte salbaticiuni, pe Masa de sub Vie:

cu Alexandru, care s-a trezit, a iesit din patut si a venit la mine plangand, apoi s-a intins pe covor si a adormit acolo; brusc.

cu mine, la soare te poti uita:

by

si cum dormeam eu obosita se facea ca procesoarele Intel facute din carne de miel nu sunt compatibile cu verziturile – in mod special cu leusteanul, iar daca le mananci in aceasta combinatie poti chiar sa mori otravit, cu toate ca atatea generatii care au mancat ciorba de miel-Intel cu leustean nu au patit nimic, decat daca au bagat in ei pana si-au depasit volumul burtilor.
asa ca Cristi m-a intrebat de unde stiu eu atatea si cand am zis ca site-ul Dell este sursa intelepciunii mele, m-a rugat sa ii arat, sa se uite si el, ca ar fi o sansa sa nu fi inteles eu bine, cine stie?
si cand sa caut pe site-ul lui Dell informatia, incep sa ma gandesc dupa ce cuvinte ar fi bine sa dau un search mai eficient; ar fi sa caut „compatibilitate procesor – leustean” … cum doamne iarta-ma sa caut leustean pe site-ul lui Dell, mai bine caut „compatibilitate miel”, ptiu, nici asta nu e compatibil cu site-ul lui Dell, deci cum sa caut?
si tot cautand eu cautarea protrivita, ma tot trezeam si leusteanul era din ce in ce mai evident ca nu este compatibil cu site-ul Dell!

by

Se spune ca sarcina infundmareste aaa, pardon, infrumuseteaza femeia!

Asa e.

by

Primele lucruri pe care le-am spus cand am auzit despre accidentul lui Huidu, care mi-a fost prezentat cam asa: Huidu a intrat cu jipu intr-un logan si a omorat 3 oameni, au fost niste blesteme si injurii la adresa tupeistilor nesimtiti posesori de jip, implicit a lui Huidu. Apoi am stat si-am cugetat ca de fapt nu stiu cum s-a intamplat accidentul, ca poate a fost doar ceasul rau pisica neagra la viteza cu prea mare sau „neadaptata conditiilor de trafic”, poate vina lui Huidu n-a fost aceea ca ar fi si el nesimtit tupeist, poate e un om OK urmarit de o gramada de ghinion. Nu merg asa de departe sa presupun ca nu ar avea nici o vina, insa nu trebuie sa merg asa de departe sa il blamez gratuit si la gramada cu ceilalti tupeisti nesimtiti.
Oricum, daca scapam de nesimtiti sau ghinionisti, vin americanii. Sau betivii si pustanii teribilisti fara permis.

by